
DEAD ROSE SYMPHONY - Dead Rose Symphony - Concertos for the Underworld
![]() |
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 14.06.2008 CASA DE DISCURI: McWhorter Records 8.5
NOTA METALFAN: 0.0
NOTEAZA ALBUM: 0 voturi
Top 2008: #284 |
Dead Rose Symphony ![]() Componenta: Morgan Daltry - voce; Valinor Trandifir - clape; Nadjinia Trandifir - violoncel |
TRACKLIST: 01. Uvertura02. Behind The Door03. I'm In The House04. Can You Find Me?05. Young Steven's Waltz06. Meu Mort Trandifir07. The Whitechappel Killings08. Come in Robert09. The Pendulum10. Whiplash11. Dungeon12. My Lost Soul13. Mov. I - The Waltz14. Mov. II - Bacchanalia15. Mov. III - The Unmasking |
Dead Rose Symphony este o trupa americana, atipica pentru soundul sau experimental. Adesea amintind de Virgin Black (eliminand insa gravitatea vocii lui Rowan London, practic Dead Rose Symphony bazandu-se foarte putin pe mesajul rostit), trupa se incadreaza in melanjul oferit de intersectia dark wave, medieval, clasic, simfonic, new progressive si gothic obscur. Se spune ca acesta este primul CD aparut dupa reunirea din iunie 2008, insa pe cat de discret e materialul audio, pe atat de sumare sunt si informatiile care circula despre aceasta formatie - din acest motiv nu avem prea multe informatii despre trecutul lor. Straniul trio din suburbia New Yorkului, din care doua entitati poarta un pic gresit numele trupei in limba romana (coincidenta?!), reuseste (cu ajutorul a 6 invitati pe diverse piese) sa ofere un album de studiat. Extrem de variat ca stil, Dead Rose Symphony - Concertos for the Underworld propune o serie de 15 piese, dintre care doar ultimele trei formeaza un tot, restul avand o cursivitate mai mult sau mai putin logica, lucru care va incanta auzul celor deschisi catre experimente, insa va deruta segmentul de ascultatori conservatori. Albumul impune mai intai o gravitate cinica, aproape apocaliptica, trece prin zona experimentala, care da senzatia de coloana sonora de film sau de joc, revine la seriozitatea sunetelor calculate, de data asta intr-un registru un pic mai melodic, ajunge "pe culmile disperarii" (Dungeon) si se incheie intr-un ton de buna dispozitie impus de picanteriile impuse de mandolina si de violina. Un material elegant care poate fi medieval fara sa sune a Haggard sau Corvus Corax si care e tenebros fara a avea nici macar o referire la Vlad Tepes. Un album care pur si simplu se simte ca e compus din inima.
Titus Constantinescu
![]() |





Comenteaza la: Dead Rose Symphony - Concertos for the Underworld