AGONHYMN - Doom Jazz

Un experiment indraznet si interesant ne propun australienii de la Agonhymn pe parcursul a sapte piese pe care le nominalizezi diferentiat doar printr-un numar. Poate suna superficial, dar ce am ascultat se caracterizeaza chiar printr-o combinatie de jazz (mai ales primele doua piese) si doom (d’oh!), asezonat cu ceva death (la a treia) sau stoner psihedelic (piesele / partile 4 si 5). Influentele conglomerate aici sunt numeroase, pornind de la muzica clasica si jazz fusion, trecand prin rock-ul progresiv si stoner-ul anilor ’70, continuand cu metalul din ziua de azi si terminand prin depasirea limitei experimentalului. Desi nu suna deloc rau, mai ales cand „unora le place jazz-ul” (va amintiti? eu la asta m-am gandit de la primele pasaje), albumul are dezavantajul ca nu prea stii de unde sa-l apuci si e greu sa faci diferentieri intre piesele de la 3 la 7. Cu exceptia piesei 6, care se evidentiaza si care mi s-a parut mai usor de digerat, restul sunt realizate cam in aceeasi maniera, in acelasi tempo si cu aceleasi alternante jazz-doom-doom-jazz. Trebuie insa sa recunosc, partile de jazz sunt foarte reusite si dau o culoare aparte intregului proiect. Merita ascultat, macar de curiozitate. Sunetul are oarece lacune si zone neacoperite, lucru datorat probabil si faptului ca trupetii sunt in numar de doi. Tinand totusi cont ca este vorba de un prim album destul de reusit si care iese in evidenta, as zice ca cei doi merita monitorizati in anii ce urmeaza.

(+) combinatii interesante care nu suna rau impreuna, cateva idei de retinut
(-) dificil album, nu-i chiar ceea ce ai asculta nici pentru relaxare, nici pentru degajarea energiei

Mad Nota: 8