JON OLIVA'S PAIN - Global Warning

In cazul albumului de fata, o sa incep cu ceea ce a afirmat trupa, pentru ca este probabil cea mai directa si succinta descriere: It's heavy, epic, and emotional and will hopefully satisfy your musical senses as it has for us. Varianta lunga ar vorbi despre o mica bijuterie de progressive metal, din care nu lipsesc elemente de blues sau jazz. Destul de divers, albumul intruneste piese grave (precum Global Warning, Before I Hang, Master), piese rock (Look at the World) sau chiar aproape folk (The Ride), piese foarte heavy (in Adding the Cost, Stories si You Never Know) in opozitie cu cele foarte melancolice (Firefly, Open Your Eyes si Someone/Souls), unele linistite (O to G), iar altele involburate (Walk upon the Water). Elementul lor comun este grija si elaborarea deosebita, aranjarea pana la cel mai mic detaliu, tehnica specifica prog-ului abordata in asa fel incat sa nu se pice in extrem si sa se piarda feeling-ul – nu este deloc un album greu de ascultat, urmand in acest sens directia din ’Tage Mahal si Maniacal Renderings, productia parandu-mi insa mai buna. Partea proasta ar fi ca, desi in ansamblu suna foarte bine si as putea evidentia niste piese superbe (Before I Hang, Adding the Cost, Stories, excelenta Firefly si Walk on the Water), nu exista ceva sclipitor, care sa te lase fara cuvinte – este un album foarte bun si atat. La fel mi s-au parut si anterioarele, asa ca ma intreb daca va exista pe viitor si un adevarat altceva.

(+) aranjamentele lucrate in detaliu, majoritatea pieselor foarte faine
(-) lipsa a ceva care sa ma lase fara cuvinte

Mad Nota: 8.5

Nu am ascultat decit superficial ce a mai scos Jon Oliva dupa ce Savatage a disparut usurel din peisaj, pentru ca ultimele lui realizari ma lasasera din ce in ce mai indiferent. Dupa Handful of Rain, de cind Jon a inceput sa controleze netulburat directia muzicala a trupei, inspiratia sa s-a scufundat tot mai adinc in perioada de aur a anilor 80, pentru niste rezultate tot mai lamentabile. Cum nici experimentele cu Trans-Siberian Orchestra nu m-au incintat prea tare, nici Chris Caffery solo si, in cea mai mare parte, nici Circle II Circle (Zachary Stevens), va dati seama ca mi-am format o prejudecata in legatura cu felul in care membrii activi ai „familiei Savatage” gestioneaza mostenirea acestei trupe, altadata exceptionale.

Dar nu am venit sa distrug albumul asta, nu, vreau doar sa va spun, ca pentru un fan al muzicii Savatage din anii 80 si inceput de 90, Global Warning risca sa apara drept o copie dezamagitoare, cu trimiteri mult prea directe la Gutter Ballet si, mai ales la irepetabilul Streets, cu o atmosfera generala foarte asemanatoare cu cea de atunci; ca si cum marele Jon s-a refugiat in vremurile de neuitat cind facea legenda impreuna cu fratele sau Criss (RIP) si acolo a ramas blocat. Sunt citeva momente frumoase (Firefly, O to G, Before I Hang), dar prea putine, fara identitate proprie si prea singure in centrifuga care tot amesteca fara vlaga aceleasi clisee obosite. Comparatiile cu albumele vechi Savatage devin in felul asta de neevitat si, pentru mine, total defavorabile. Pentru cine nu le cunoaste, Global Warning poate parea un disc bunicel, cu o combinatie interesanta de metal melodic, prog si simfonic, bine cintat si orchestrat cu pricepere, insa fara straluciri. Mi se pare perfect rezonabil.

Pentru mine, insa, e prea suparator sa imi vad eroii de altadata cazuti din maretia in care i-am cunoscut si iubit.

Klawz Nota: 7.5