ANAAL NATHRAKH - Hell Is Empty and All the Devils Are Here

   N-au legatura nici cu proctologia si nici cu ceva pervers. Anaal Nathrakh se pare ca e numele unei amulete a vrajitorului Merlin, iar titlul e un citat din Shakespeare. Muzica, ce-i drept, e suficient de violenta incat sa nu reusesti sa-i intelegi mesajul decat daca gasesti versurile si le citesti cu atentie.
   Al saselea produs al englezilor merge pe linia precedentului album, intr-o maniera insa ceva mai complexa, folosind aceeasi mix de black, death, grindcore si industrial cu care trupa si-a familiarizat ascultatorii pana acum. Compozitiile sunt foarte dinamica, foarte bogate in blast-beat, dar deloc obositoare, si au pe alocuri momente melodice reusite. Piesele cu media spre 3 minutele si cam atat au insa destula intensitate cat sa nu fie superficiale si sunt interesant orchestrate.
   Vocile sunt diverse, de la growl la clean sau la pigscream, si pe alocuri cu niste urlete absolut inumane, care subliniaza serios atmosfera sugerat de numele albumului. Desi pe alocuri cam 'mecanic' datorita insertiilor electronice si a tobei liniare si cu sunet electronic, albumul e cu siguranta de mare interes pentru fani, insa si amatorii de genuri relativ mai blande s-ar putea sa-l guste cu placere.

( ): orchestratie, energie, voce
(-): prea mult blast-beat, cateva momente de zgomot, deloc muzicale

Cynyc Nota: 8.5