IMPIOUS - Holy Murder Masquerade

Te trezesti dimineata si iei un Holy Murder Masquerade la cafea. Remarci inca de la primele inghitituri ca Impious de azi nu e acelasi lucru cu Impious-ul de demult. Unii i-ar spune evolutie, altii prostitutie muzicala. Mi-am propus evitarea etichetelor, dar nu pot sa nu observ cat este de evidenta indepartarea de zona deathrash a debutului. Mai putin swedish si parca tot mai american, asaltul sonor nu conteneste niciun moment, de la primul si pana la ultimul acord al discului, iar armele sale (sau atu-urile, daca preferati) sunt vocea hardcorizata, solourile ultramelodice (decupate parca din alt film), ritmul thrash-ist alert (mai mereu) si balansul. Desi discul de fata este unul ingrijit si care suna bine, consider ca trupa este cu un picior intr-o zona periculoasa, cea a sutelor de trupe care suna corect dar pe care nu le prea poti deosebi unele de celelalte. Mai deunazi, un prieten ma avertiza ca nu mai exista originalitate in metalul de astazi. I-am raspuns cu o intrebare (pe care v-o pun si voua) : si ce vrei sa fac eu acum ?

(+): sound-ul amplu, chitarile, unele refrene.

(-): depersonalizarea, autosuficienta.

Sake Nota: 8