THEOCRACY - Mirror of Souls

Originara din Statele Unite, Theocracy a fost formata in 2002 in Athens (statul Georgia) de catre Matt Smith, initial ca un „one-man project”. Dupa debutul discografic cu albumul Theocracy din 2003, trupa a captat atentia iubitorilor de heavy-power melodic, asa ca anul acesta aduce cel de-al doilea album intitulat Mirror of Souls.
Trebuie sa recunosc faptul ca nu cunosteam aceasta trupa, dar am fost placut surprins auzind prima piesa de pe noul album. Si mai surprins am fost sa descopar ca temele abordate trateaza probleme de natura crestina, iar din ceea ce am vazut pana acum, chiar intr-o maniera interesanta.
Din punct de vedere muzical e ceea ce v-ati putea astepta din partea unei trupe de heavy-power melodic, cu un sound in stilul Stratovarius sau Sonata Arctica, dar cu elemente ce vin cu energie si inspiratie noua, facand ca materialul sa sune reconfortant si placut. Piesele au suficienta varietate compozitionala cat sa nu plictiseasca pana la finalul discului, incadrandu-se in acelasi timp in mod coerent in cadrul albumului. Sunt si piese mai rapide, si mai dure si piese mai lente tip balada, deci suficienata varietate as zice.
Am fost un pic iritat pe piesa Bethlehem de devotiunea crestina spre patetism religios pe care mi-au inspirat-o unele parti, dar am trecut partial peste acest aspect.
Aparent se incearca si niste elemente de progresiv, mai ales cu piesa Mirror of Souls (de 22 de minute); nu pot sa spun ca m-a impresionat in mod deosebit, dar suna totusi bine. In orice caz elementele progresive presarate pe ici pe colo suna interesant si dau o nota aparte acestui disc fata de altele din acest gen.
Productia este foarte buna, cu un sunet curat si clar, in care elementele individuale se aud distinct. Si vorbind de instrumentatie, totul suna asa cum trebuie: voce, chitara, clape,  coruri, orchestratii sunt gandite si folosite in mod inspirat.
Asadar, un album reusit in genul heavy-power melodic, cu elemente interesante si cu un plus de idei parca, peste ceea ce am auzit in ultima vreme venind din zona acestui gen.

Piese care mi-au placut mai mult: A Tower of Ashes, Martyr.

(+)  Varietate dar si coerenta a pieselor in cadrul albumului; un plus de idei si elemente fata de alte productii heavy-power melodic
(-)  Sunt si destule parti clasice pentru acest gen care nu aduc nimic prea nou; pe mine personal m-au iritat unele momente pline de devotiune crestina de pe piesa Bethlehem.

Goss Nota: 8