DEINE LAKAIEN: Floating in slow motion...

TRUPE: Deine Lakaien

La inceput a fost un zvon: cum ca Deine Lakaien ar veni sa concerteze la Bucuresti, ba la un mini festival, ba in cadrul unui concert de sine statator la Sala Palatului. Am privit cu scepticism aceste vesti multa vreme, fiindu-mi greu sa cred ca vreun organizator ar avea curajul sa aduca la noi aceasta extraordinara trupa germana, mult prea putin cunoscuta din pacate pe plaiurile mioritice.

Scepticismul mi s-a transformat rapid in entuziasm cand lucrurile au inceput sa prinda contur, iar concertul a fost in cele din urma anuntat in mod oficial de catre temerarii organizatori: Chromatic Visions si Media Services Events.
Deine Lakaien s-a format in 1985, cand doua persoane cu gusturi si aspiratii aparent diferite (dirijorul orchestrei operei din Munchen si un pasionat de new wave si istoria teatrului) au pus bazele a ceea ce avea sa devina unul dintre principalele exponate ale scenei darkwave/electro germane. Muzica deosebita, generata de bagheta maestrului Ernst Horn intra in perfecta simbioza cu vocea profunda, expresiva a lui Alexander Veljanov pentru a transmite ascultatorului o bogata paleta de emotii. Plecand de la aceasta reteta, dar experimentand permanent, duetul a lansat in ultimii 20 de ani mai multe albume de studio care s-au mentinut cu incapatanare in topurile europene zeci de saptamani la rand.
Din nefericire, Deine Lakaien nu se bucura nici pe departe de aceeasi popularitate in Romania si de aceea ma temeam ca prezenta spectatorilor la concertul din Bucuresti ar putea fi foarte redusa sau conjuncturala.

Intr-adevar, clubul Fratelli Studios, locul unde a fost programat sa se desfasoare concertul, nu a gazduit mai mult de 400 de persoane dornice sa ii vada pe germani, insa marea majoritate a celor prezenti stia de ce si pentru ce a venit.
Cu putin inainte de ora 11 luminile s-au estompat si pe scena au urcat Horn si Veljanov, insostiti de o violonista, un chitarist si un violoncelist. Asa cum avea sa ne marturiseasca insusi Veljanov, era prima aparitie live Deine Lakaien sub forma de trupa dupa aproximativ 8 luni de pauza, perioada in care concertele nemtilor s-au desfasurat ca duo. Insa emotiile nu si-au pus amprenta asupra prestatiei muzicienilor, acestia sunand atat de inchegat impreuna, incat pareau ca fac acelasi lucru de ani de zile.
Figura centrala a reprezentantiei Deine Lakaien a fost bineinteles Veljanov, un personaj excentric si deopotriva carismatic, care captiveaza prin vocea extraordinara si printr-o prezenta scenica aparte, cu gesturi calculate si uneori teatrale. Veljanov si-a asumat rolul de comunicator in timpul recitalului, prezentand fiecare piesa selectata pentru seara de 13 martie, in contrast cu un Ernst Horn foarte discret, insa extrem de atent sa vegheze din spatele pianului si statiei de control ca un dirijor asupra prestatiei colegilor sai.

Vioara si violoncelul au adus o noua dimensiune compozitiilor, in timp ce chitara a avut un rol mai degraba decorativ, cu momentele sale de interventie in forta atunci cand piesele o cereau.
Si apropos de compozitii, s-ar putea spune ca am audiat un best of in varianta live, Deine Lakaien optand pentru o trecere in revista a intregii lor cariere muzicale. Germanii au decis sa ne prezinte cele mai cunoscute si apreciate piese pe care le-au compus in ultimele doua decenii, scotand insa in evidenta cele mai recente doua discuri: White Lies si April Skies.
Astfel, nu au lipsit din playlist Generators, Slowly Comes My Night, Over And Done, Lost , Colore-ize - prima piesa compusa vreodata de nemti, Mind Machine, Dark Star, Wunderbar, Where are you, Love you to the end, Return sau Vivre - singura piesa din cariera trupei cu versuri in limba franceza.

Vizibil marcati de caldura cu care au fost intampinati de public, Deine Lakaien au oferit mai bine de 90 de minute un show hipnotizant si nu au fost lasati sa plece de catre aplauzele frenetice pana cand nu s-au intors de doua ori la bis.
Din punct de vedere al organizarii lucrurile au stat foarte bine, sunetul a fost excelent, iar clubul Fratelli pare un loc adecvat pentru concerte (mai putin preturile prohibitive). Oricum, pentru mine acest eveniment a intrat deja in topul celor mai reusite concerte la care am asistat in ultima vreme, iar faptul ca am vazut live Deine Lakaien la mai putin de o luna dupa ce au concertat in Bucuresti Diary of Dreams si Das Ich imi da sperante ca acest gen de muzica va fi luat in calcul in viitor de cat mai multi organizatori.