Rock on Rocks la Suncuius

Disclaimer: Acest articol este mai mult un jurnal de calatorie si nu o cronica de eveniment in adevaratul sens al cuvantului. Motivele le veti intelege cu siguranta pe parcurs. Si acum, sa inceapa povestea.

Vinerea trecuta stateam linistita pe terasa in Old School, ascultand Gothic, vorbind cu prietenii, delectandu-ma cu niste Pepsi, facand diverse planuri pentru weekend. Si deodata ii trazenste lui Cynyc o idee: auziti mai Admin si Nebel, nu vreti sa mergeti cu Nexus si Bucium la Suncuius? Haideti ca e frumos, in munti, langa o cabana, o sa ne simtim bine si duminica ne intoarcem. Adminul n-a putut, dar m-a bagat pe mine la inaintare, sa aiba cine sa faca macar o cronica la un asemenea festival inedit. Pufnind in ras si incitata de o hotarare luata atat de din scurt, m-am suit in masina, am demarat in tromba spre casa, am indesat in rucsac lucrurile necesare, iar in 10 minute eram in taxi, in drum spre gara.

Drumul a fost plin de peripetii, pe langa faptul ca era sa pierdem trenul si ca am cumparat 5 bilete in loc de 6, am intepenit incercand sa dormim cateva ore in niste pozitii incomode si cand am ajuns in Cluj la 7 dimineata ne-a intampinat si o ploaie de toata frumusetea, ca sa nu mai vorbesc ca toate localurile erau inchise si noi muream de foame. Ploaia nu s-a mai oprit deloc , nici in cele 2 ore pe care le-am petrecut in gara asteptand personalul care sa ne duca pana la Suncuius, nici in cele 3 ore jumate petrecute in personal si nici mai incolo.

In Suncuius, stupoare: este mancare la cabana? Nu este nimic, ne anunta Dan (Bucium - bass). Ma, tu vorbesti serios? Da, foarte serios, aseara i-am rugat sa cumpere niste mici (n.a. pe organizatori) si abia pe la 9 seara au facut si ei ceva in sensul asta. Dar concertul a fost foarte ok, Semnal M au rupt, s-a auzit impecabil. Si public este? Da, 50 de oameni cu totul. Dupa care se arunca o privire rapida catre pantofii Florinei (Bucium - vioara) si "adidasii" mei si ai Alexei (tot Bucium, tot vioara). Voi asa ati venit? I-am zis lui Cynyc la telefon sa va spuna sa va luati bocanci, ca a plouat si e naspa pe aici. Poooftiim? Ne-a zis doar ceva de genul "luati-va si voi ceva gros in caz ca e frig"! Hmmmz...

Pe drumul pana la locul cu pricina, langa pestera Ungurului, aflam si ca budele sunt in tufisuri, apa curenta nu exista, cabana e doar o casuta mica folosita pe post de magazin unde se vand chipsuri si cateva bauturi. Ne pica fata instantaneu, mai ales ca oricum nu e prea comod sa te duci in cautare de tufisuri neocupate, cu atat mai mult sa faci chestia asta pe o ploaie mocaneasca, pe teren inclinat si pamant ud si alunecos. In nici jumatate de ora eram uda de la genunchi in jos si oricate geci si canadiene mi-as fi pus pe mine, nu ma puteam opri din tremurat. Urata senzatie sa stai cu picioarele ude in frig.

In perimetrul festivalului erau cateva corturi, cateva masini, 2 mese acoperite, cabanuta de care am pomenit mai sus care avea o terasa acoperita, scena acoperita si ea, pupitrul de sunet (neacoperit), un motanel, un caine si aproximativ 60 de oameni: trupe, prieteni de-ai trupelor si organizatori. Publicul inca nu-si facuse aparitia si nici nu avea sa faca acest lucru prea curand. Atmosfera dominanta a celor zgribuliti se incadra undeva intre injuraturi printre dinti la adresa vremii, facut haz de necaz si reactii de genul "imi bag picioarele, cand e urmatorul tren inapoi?". Cam pana pe la ora 4.30 dupa-masa, cand jumatate din trupa Nexus inca nu ajunsese la locul faptei, nici nu se stia daca se mai canta sau nu, pentru ca ploaia oricum nu avea de gand sa se opreasca. Nu se intampla nimic, in schimb noi dardaiam in continuare, hotarati (unii dintre noi, printre care Andy Vasilescu si cu mine eram cap de lista) sa plecam sa prindem trenul spre Cluj de la ora 5 si un pic si apoi pe cel de noapte spre Bucuresti.

Pana la urma n-am mai plecat, temperati de Dan si de Cynyc, au ajuns si restul din Nexus, iar eu m-am retras aproape o ora in masina lui Cynyc, cu caldura data la maxim pentru a-mi usca blugii si adidasii. Intre timp s-a mai potolit si ploaia, dar nu chiar de tot... mai picura din cand in cand, dand semne ca parca ar incepe din nou. Au inceput si probele de sunet, si cand mi-am facut din nou aparitia langa corturi, a aparut si o urma de soare si odata cu el a revenit si buna mea dispozitie.

Recunosc ca n-am urmarit cu foarte mare atentie prima trupa (Foi Albe am impresia), la Chrome am fost atenta un pic, apoi am pornit hai-hui pe dealuri, pozand flori, plante, stanci, melci si ce-mi mai iesea in cale. Am revenit totusi cand oradenii au abordat curajosi un Smoke on the Water. Mi s-au parut niste copii entuziasti, care nu sunt acum la un nivel foarte ridicat fata de alta trupe, dar sunt cu siguranta la un nivel mai mult decat decent pentru varsta lor. Dupa cum recunostea si Cynyc, cand avea varsta lor canta mult mai prost, asa ca e posibil ca pe viitor sa avem surprize din partea trupei Chrome din Oradea.

Chrome

Urmatoarele trupe iar au trecut pe langa mine "unnoticed", pentru ca mi-am ocupat timpul cu diverse lucruri in asteptarea concertului Nexus. Imi amintesc totusi ca trupa de dinaintea lor (imi cer scuze ca nu va pot spune exact care trupa anume) a fost bisata indelung de cei cativa rockeri stransi in fata scenei - cred ca totusi au fost si vreo 10 spectatori care nu faceau parte din vreo trupa sau dintre organizatori. In timp ce Nexus aranjau sculele, unul dintre organizatori (Moshu, daca nu gresesc) si-a reluat si el locul pe scena si spre amuzamentul tuturor a continuat cu indemurile la adresa celor prezenti sa vina mai aproape de scena. Imaginati-va un om cu multe beri "la bord" incercand sa faca haz de necaz de situatie. Am ras in hohote pentru ca nu se limita doar la vorbe, ci mai si gesticula.

Nexus

Intr-un final a inceput si cantarea Nexus, iar oamenii s-au apropiat incet incet de scena. N-a fost headbanging, insa lumea a ascultat destul de interesata piese ca Dream, Grin of Madness, Unbeliever si coverul dupa For Whom the Bell Tolls, la care Andy a luat in primire si o chitara, pe langa clapa. Nu va ganditi ca au cantat doar atat, insa memoria nu ma ajuta acum sa-mi amintesc intregul playlist.

Nexus

Desi au fost niste probleme de sonorizare, din cate m-am uitat in jurul meu, oamenii miscau usor din cap a aprobare, reactionand totusi, dupa cum ne-am obisnuit deja, mai ales la cover. Nu stiu daca a fost cel mai bun concert Nexus, insa eu am avut ocazia sa le ascult piesele mai cu atentie. N-ar fi rau din partea lui Costin sa comunice ceva mai mult cu publicul (chiar daca in cazul asta nu prea avea cu cine sa comunice) si poate nici mai multa miscare pe scena n-ar strica. Concertul s-a terminat fara bisuri, apoi au urmat alte cateva trupe pe scena.

Nexus

Am uitat sa spun ca Celelalte Cuvinte n-au mai aparut, fiind probabil anuntati ca nu mai are sens sa vina pe vremea aia ca sa cante in fata a maxim 70 de oameni. Asa ca urmatorul meu punct de interes a fost Bucium, carora le-a venit randul sa cante in jur de ora 23.00. "Publicul" deja se incalzise, de la bere mai mult ca de la altceva nu avea ce, asa ca soundcheck-ul s-a facut cu feedback intens de la cei din fata. Se aud viorile? Nuuuu... mai tare viorile! Schimba tonul de chitara! Da chitara mai in fata! Mai tare viorile!! Dupa vreo 3-4 incercari la care publicul deja incepuse sa danseze, concertul a inceput intr-o atmosfera generala de voie buna, strigate, chiote, incercari de a canta versurile, dans, sarituri in baltoace, mers impleticit si lalait pe post de dans respectiv cantat.

Bucium

Bucium au cantat toate piesele de pe albumul Voievozii, fiind aplaudati insistent dupa fiecare piesa in parte. Florina si-a facut o gramada de admiratori si nu treceau 5 minute fara sa-i fie strigat numele de pe undeva din public. Alexa din pacate a trebuit sa stea aproape stana de piatra langa microfon, pentru ca doza de la vioara era stricata si daca se misca putin mai incolo risca sa nu se mai auda nimic din ce canta. Chiar si in conditiile astea, concertul a iesit exceptional, mult mai bine decat in deschidere la Apocalyptica. Desi publicul nici nu se poate compara ca numar, aici au fost avantajati ca au putut canta mai multe piese si ca si atmosfera a fost cu totul alta.

Bucium

Poate si mediul in care au cantat - muntele, pestera, natura salbatica - a fost in favoarea lor. Cum a zis si Andy (de la Bucium de data asta, nu de la Nexus), cadrul era mult mai potrivit cu muzica lor si asta s-a simtit. La bis au trebuit sa se intoarca de doua ori si lumea in continuare ar mai fi vrut sa-i auda. Dar mai era o trupa care trebuia sa cante si se facuse deja cam tarziu. Insa dupa aceea am inteles ca au dat vreo doua interviuri, asa ca nu pot decat sa ma bucur ca bucurestenii nostri au facut impresie puternica in vestul tarii.

Bucium

Pe S.L.U.T.  i-am audiat din masina lui Cynyc, unde impreuna cu Florina si Alexa am incercat sa prindem cateva ore de somn la caldura, inainte sa ne trezim la 3.30 ca sa plecam la gara. La 4.37 eram in personal cu ele si cu Andy (Nexus), la 7.30 eram in Cluj si la 10.15 ne urcasem deja in trenul spre Bucuresti. La ora 18.45 s-a terminat si aventura noastra la Suncuius. Ne-am despartit in gara franti de oboseala si jubiland la gandul ca Cynyc este inca in personalul spre Cluj si ca mai are drum lung de facut pana sa ajunga acasa. Am aflat pe urma ca s-a intors ca boierul in vagonul de dormit si ne-a pierit toata bucuria copilareasca.

Concluzia? Pana la urma a fost o experienta interesanta. N-as vrea sa o repet si n-as vrea sa mai simt niciodata frigul si umezeala pe care le-am indurat aproape non-stop timp de aproximativ 40 de ore, dar privind in urma situatia este chiar amuzanta. Locul in care a avut loc "festivalul" este extraordinar de frumos si merita vazut - insa dupa parerea mea este doar un loc in care sa te duci sa stai o zi la un picnic, dupa care sa te intorci "undeva".