interviuri rock

Interviu Interitus Dei

Interviu Interitus Dei
TRUPE : Interitus Dei

 

OK, hai sa trecem un pic in revista componenta actuala, in care elementul de permanenta, Bogdan Boeru a realizat o imbinare de vechi, si foarte nou. Cum de a revenit Tentu, unul dintre instrumentistii din prima formula si cum l-ati gasit pe Adrian Galu? (Adrian mi-a atras atentia ca toata lumea il intreaba unde a cantat inainte, asa ca eu n-am sa fac asta).

BB: Cristi a revenit fiindca am realizat impreuna ca lasasem niste lucruri neterminate, cum ar fi muzica Interitus Dei. In plus, o prietenie veche nu se uita cu una cu doua. In ceea ce il priveste pe Adi, el a fost introdus trupei de catre Cristi. Ideea de a canta cu doi vocali nu este noua. Noi am mai facut o astfel de incercare in urma cu 9 ani, dar atunci nu a iesit. E bine insa ca a iesit acum si ca noua directie se dovedeste a fi una foarte bine conturata din punct de vedere stilistic. In plus, prezenta lui Ruhan reprezinta un element de continuitate si stabilitate, iar venirea lui Metin a adus un plus de experienta extrem de folositor mai ales la compozitii.

Daca am terminat cu oamenii, putem trece la muzica. Ma gandesc la o retrospectiva realizata exclusiv din punctul tau de vedere, sa incepem deci cu Lonely White Idols, sa poposim un pic la The End of Revelation, album considerat la vremea lui cel mai bun produs metalic romanesc (desi, ca o consideratie personala, sunetul ii fura mult din farmec) si, desigur, Unholy, ultima realizare discografica in momentul de fata. O INCURSIUNE IN UNIVERSUL LIRIC Interitus Dei, nu o dare de seama de genul "componenta in care s-a inregistrat albumul a fost x-voce, y-chitara, z-vioara.

BB: La vremea respectiva, Lonely White Idols a fost un material care, cel putin pe noi, ne-a multumit din punct de vedere compozitional, insa nu si din prisma sunetului. Oricum, Bestial Records, cei care au produs si albumul urmator au facut o treaba buna, pentru ca atunci ei au acoperit un segment (e drept, mic) din scena muzicala romaneasca, segment ignorat pur si simplu de oricine altcineva. In orice caz, in 1997, cand a iesit albumul, eram, practic, niste copii si dincolo de deficientele de la capitolul ,,sunet", faptul ca aveam un album pe piata ne-a dat incredere. Urmatorul album, The End of Revelation (2000) a aparut cu totul altfel decat primul. Nu mai era acel ,,hei-rup-ism", pentru ca tocmai trecusem printr-o scindare dramatica, urmata de masive migrari de personal, asa incat, albumul a fost compus scrasnind din dinti. Poate tocmai de aceea, vazut pe ansamblu, materialul are un mesaj negativ. In fine, Unholy (2002), produs de Sidekick Records, este ceva mai relaxat. Am avut mai mult timp sa pregatim produsul, nu ne mai presau nici una dintre problemele anterioare. Cu toate acestea, personal, nu pot sa spun ca este un material chiar pe gustul meu.

Unholy a avut un parcurs ciudat, aparitia sa in strainatate, privita in acel moment ca o mare realizare s-a dovedit in final prima teapa a unei trupe romanesti in relatia cu o casa de discuri extra carpato-dunareano-pontica. Intr-un final, albumul a aparut si in Romania, dar, fara a fi la curent cu cifrele de vanzare, am o senzatie ca s-a pierdut un tren, ca acest album nu a cunoscut pe deplin recunoasterea pe care o merita. Ma insel?

BB: Arata-mi o trupa mioritica care sa nu vrea sa scoata un album afara... Ei bine, asa s-a intamplat si cu noi. Ne-am aruncat cu capul inainte si am luat o ditamai tzeapa. Nu cred, totusi, ca albumul nu a produs o impresie buna publicului romanesc, desi a fost lansat aici abia la un an dupa incercarea cu norvegienii. Oricum, el s-a bucurat de succes in Rusia, unde a fost distribuit de IrosD Records, iar, mai nou, a trezit interes chiar si dincolo de ocean, in Mexic, unde Divenia Records s-au aratat interesati de material, desi a trecut destula vreme de cand a aparut acesta.

Gata, am terminat cu istoria. Ba nu. Imi aduc aminte ca acum doi ani, pe scena la Metalheart ati spus ceva despre un best of, ba chiar parca ati si impartit cateva exemplare. Unde se afla acest produs, ca eu, una, nu am mai auzit nimic de atunci?

BB: Ha!Ha! Nu e chiar un best of, ci este vorba despre o inregistrare video, facuta la Super Metal Live II si pe care, din cand in cand, cand ne mai aducem aminte de ea, o mai luam pe la concerte, ca sa o comercializam.

In momentul acesta Bogdan Boeru este singurul compozitor in Interitus Dei?

BB: Nu. Vremurile cand albumele erau semnate aproape exclusiv de mine si de Bat au trecut demult. Acum, daca tot ne-am intors, din punct de vedere stilistic, mai aproape de radacini, am revenit si la niste obiceiuri intr-adevar productive, cum ar fi munca in echipa, iar treaba asta se manifesta si in modul in care se realizeaza compozitiile.

Directia noilor piese este departe de ceea ce stiam de pe precedentele albume, fapt oarecum firesc daca luam in calcul despartirea de celalalt compozitor, axat pe solistici heavy-power. Mai este Interitus Dei in momentul de fata "o mixtura de death, dark, gothic si symphonic, asa numitul eclectic metal"? E prea mult daca te rog sa descrii cat se poate de amanuntit cateva piese noi?

BB: Multa lume a crezut, la vremea respectiva, ca eclectic metal-ul este STRICT mixtura despre care vorbeai. De fapt, denumind astfel stilul nostru, (evident, numele are la baza titlul uneia dintre cele mai bune piese compuse de noi), am vrut sa definim un stil de fuziune. In continuare, exista death, exista gothic, exista dark, atata doar ca procentajele ingredientelor sunt altele. In momentul de fata, una dintre piesele pe care vrem sa le promovam foarte intens este The Memmories of the Snake, piesa care se afla la download pe site-ul nostru oficial, www.interitusdei.ro. este o melodie care, cel putin pe mine, reuseste sa ma arunce intr-o stare aproape extatica. Simbioza dintre muzica mai degraba tensionata decat agresiva si versurile care abordeaza o problematica legata de unul dintre cele mai vechi simboluri ale umanitatii, sarpele, reusesc sa creeze o atmosfera mistica. Pe urma, ar mai fi piese ca: The Portrait of Pain, care reprezinta, practic, un portret interior, sufletesc, in care, eu unul, cred ca multi ascultatori de gothic se vor regasi; Pagan and Proud, o piesa care zugraveste conceptii si ritualuri vechi, practicate de razboinicii antichitatii, inainte de infruntarea cu dusmanul de pe campul de lupta; Strained, o piesa cu un continut mai curand psihologic, in care se analizeaza sentimentele unei victime sigure, inainte de "sarutul mortii". Ar mai fi multe de spus si despre celelalte piese noi, (Rain Of Fire, Deny Denial, The Lord of Flies, Arabia), dar... unde ar mai fi surpriza?

A cam venit vremea unui produs nou. Cum, cand, unde, in ce conditii? Va pastra ca idee structura acelui Pagan Songs care nu a mai vazut lumina zilei sau va avea cu totul alta orientare? Intreb de Pagan Songs pentru ca la Super Metal Live ati cantat o piesa excelenta, The Portrait of Pain, o piesa pe care mi-o amintesc de acum doi ani, care nu a fost editata oficial si de care mi-ar parea rau sa ramana uitata in afara materialelor discografice.

BB: Initial, albumul urma sa se numeasca, intr-adevar, Pagan Songs. Acum, ne mai gandim la acest aspect... Oricum, The Portrait of Pain va intra pe noul material. Cand? nu stiu... Unde si cum? Surpriza...

Va fi de gasit intr-o forma oarecare si in Romania sau v-ati pierdut interesul pentru underground-ul local? Considerati ca efortul de a scoate o editie "nationala" (stiut fiind faptul ca romanii dau cu greu pe un CD pretul platit in restul Europei) v-ar fi rasplatit?

BB: Interesul nostru pentru piata din Romania nu s-a pierdut, pentru ca nu uitam de unde am plecat. Cu siguranta, va fi si o editie nationala, la preturi accesibile buzunarului mioritic.

Ati avut la sfarsitul anului trecut un turneu in Germania, am retinut ca ati avut succes si ca sunteti multumiti. Cum, din pacate, nu am avut reprezentanti la fata locului, am sa te rog sa o faci tu un pic pe reporterul fara frontiere si sa ne povestesti pe unde ati fost, cu cine ati cantat, cum ati fost primiti etc.

BB: Concertul s-a numit Steel Meets Steel, s-a desfasurat la Dortmund, iar compania a fost foarte selecta, dintre trupele cu nume alaturi de care am cantat fiind: Tankard, The Forsaken si Scanner. Reactia publicului la muzica noastra a fost excelenta. Nu ne asteptam chiar la un asemenea entuziasm. Ar fi multe de povestit despre acel concert, incepand cu detaliile organizatorice, de care multi producatori din Romania ar trebui sa tina seama, si terminand cu nivelul extraordinar de receptibilitate al publicului...

Urmeaza o intrebare neplacuta, pe care din pacate nu o pot ignora. In Romania ati dat relativ putine concerte in formula aceasta, dar de fiecare data reactiile au fost mai degraba negative, in special in ceea ce il priveste pe Adrian. Parerea majoritatii este ca vocea lui nu se potriveste stilului Interitus Dei (pe mine m-a "izbit" diferenta la Eclectic Heart si My Demons, la piesele noi mi se pare ca suna bine). N-ar fi preferabil sa renuntati la piesele vechi pentru a scapa de comentariile neplacute? Si de ce credeti ca exista aceste comentarii?

BB: Nu ne-a fost niciodata frica de criticile negative. Asa cum, in urma cu 8 ani, multi au sarit in sus, la modul negativ, cand am introdus vocea feminina, spunand ca suna mai bine cum era inainte, pentru ca, mai apoi, sa accepte si sa imbratiseze chiar schimbarea, la fel se va intampla si acum. Incet incet, Adi castiga teren si tot mai multi incep sa inteleaga rostul acestei schimbari. Cat despre piesele vechi, ei bine, nu vom renunta la ele. Cine nu poate sa se desprinda de trecut, nu are decat sa priveasca acele piese ca pe niste remixuri. De ce exista comentarii? Pai inca nu te-ai prins ca romanul e critic si le stie pe toate? Pana acum credeam ca se pricepe doar la fotbal si la politica...

Ultima intrebare despre trupa Interitus Dei. Vorbeam mai devreme de "permanenta", referindu-ma, evident, la Bogdan Boeru. As vrea sa stiu daca Interitus Dei este trupa unui autocrat, adica, mai clar, este Boeru pentru Interitus ceea ce este Mustaine pentru Megadeth, ceea ce a fost Schuldiner pentru Death? (lista poate continua, dar cred ca s-a inteles ideea).

BB: Multumesc pentru comparatia cu Mustaine si cu Schuldiner, dar nu cred ca este cazul unei autocratii la Interitus Dei. Pur si simplu s-a intamplat sa fiu eu cel care a supravietuit tuturor cutremurelor din trupa si era normal sa incerc de fiecare data sa reintregesc formula, deoarece cred in formatia aceasta si in muzica pe care o practicam.

Pe langa activitatea muzicala propriu-zisa, membrii Interitus Dei au fost si sunt implicati activ in organizarea de concerte si festivaluri, ultimul eveniment avand loc chiar acum cateva zile la Bucuresti, Super Metal Live-ul organizat in colaborare cu Nicu Galie si Andi Ionescu, festival la care participarea publicului a fost neasteptat de slaba. Care sunt impresiile voastre in calitate de co-organizatori dupa acest festival? Merita un risc financiar marisor, merita sa pierzi bani si timp pentru asta?

BB: Sti cum e vorba aceea: multi vad, putini pricep. Dincolo de multumirile pe care vreau sa le adresez co-organizatorilor pentru efortul depus, as vrea sa subliniez un amanunt care, din pacate, a fost trecut cu vederea: este adevarat ca Nicu si Andi, impreuna cu noi ,am aparut ca organizatori, dar, in plus, ajutorul primit din partea lui Bebe Hanemann (LOST) a fost unul substantial. Prin urmare, consider ca la Super Metal Live IV toate trupele romanesti participante au avut un cuvant de spus la organizare. Daca a meritat, din punct de vedere financiar? Atata vreme cat o parte a ascultatorilor de metal inca mai considera ca li se cuvine sa intre la concerte fara sa plateasca, raspunsul este NU.

Care sunt relatiile voastre cu ceilalti organizatori de concerte din tara? Exista o legatura de reciprocitate, un do ut do sau se aplica principiul "bisericutei"?

BB: Ar fi multe de comentat... Pe vremea cand faceam Metal Heart-ul, se inghesuiau care mai de care sa promita marea cu sarea: ,,Lasa moshule, ca o sa facem si noi si o sa va chemam." Vorbe... In momentul de fata cred ca functioneaza foarte bine principiul bisericutei.

Care este in acest moment nivelul underground-ului romanesc in viziunea unui om implicat de peste 10 ani in aceasta miscare?

BB: Nu pot sa nu remarc o crestere, dar suntem inca destul de departe de ce se petrece afara, iar departarea tine de 3 directii: 1) nivelul tehnic, iar aici nu ma refer la tehnica individuala, ci la posibilitatile materiale de a intra in contact cu noutatile tehnice de afara (scule de ultima ora etc); 2) inca nu avem sunetisti profi; 3) mai avem de lucrat la respectul fata de niste oameni care, intamplator, se urca pe o scena si canta...

Am uitat ceva? Daca mai ai ceva de adaugat sau de transmis, te rog.

BB: Nu cred ca scena underground din Romania este o cauza pierduta...

Autor: Oana G.
Vezi galeriile trupelor: Interitus Dei

   June 05, 2005  | 0 Comentarii  | 5445 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Interviu Interitus Dei

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri