interviuri rock

Interviu Markus Grosskoph (Helloween)

Interviu Markus Grosskoph (Helloween)
TRUPE : Helloween

 

Jumatate e mai bine decit deloc. Daca sinteti de acord cu noi in privinta asta si ne acceptati scuzele pentru jumatatea care lipseste, luati aminte la ce spune in continuare Markus Grosskoph, bass-ist si membru fondator al trupei Helloween. Pentru ca s-a deranjat sa raspunda la niste intrebari de-ale noastre si, chiar daca nu a raspuns la toate, nu a fost deloc zgircit la vorba si nici secretos cu partile mai putin placute din istoria trupei. Considerati aceasta jumatate de interviu ca o prima parte dintr-o serie care speram sa continue cu o discutie cu Andi Deris, inainte de concertul de la Bucuresti, din ianuarie. Pentru ca noi asa o vom considera.

Metalfan: Salut, Marcus. In primul rind as vrea sa spun ca pentru mine e un moment special, Helloween e una dintre trupele mele preferate si e extraordinar sa fac un interviu cu voi. Mai precis, cu tine.

Markus: Foarte bine!

Metalfan: Fiind prima oara cind www.metalfan.ro sta de vorba cu Helloween, vom avea si niste intrebari despre primii ani din istoria trupei, in afara celor care se refera la ultimele discuri. Ar mai fi fost citeva pentru Andi Deris, dar el nefiind prezent, poate vei incerca sa raspunzi tu la ele.

Markus: Mmm, bine.

Metalfan: Ati inceput sa cintati la inceputul anilor 80 si ati inregistrat atunci 2 albume care acum sint, cum se spune "cult", Helloween si Walls of Jericho.

Markus: M-hm, asa-i.

Metalfan: Cum era scena metalica pe vremea aia si ce sperati voi sa realizati in acel moment?

Markus: Pai scena metalica era mult mai mica. Existau doar citeva labeluri, cum ar fi SPV si citiva oameni care incercau, de fapt, sa construiasca o scena, incepind cu trupe punk, incepind cu Grave Digger, cu Kreator. Scena punk din Berlin a inceput cu SPV, de fapt, iar eu mi-am inceput cariera de muzician intr-o trupa de punk, asa ca stiam foarte bine toate trupele alea. Deci scena era mult mai mica, nu erau asa de multe labeluri, asa de multe trupe. Si apoi, da, dupa o vreme am inceput sa cint heavy metal, imi placea mai mult, si era, ca sa zic asa, o provocare mai mare pentru mine ca muzician, hahaha… si normal, imi placea si trupa [Helloween, n.r.]. Vroiam sa facem ceva nou, sa iesim in fata si sa cintam, sa fim mai mult decit o trupa mica de club si asa am creat stilul asta, hardcore, de fapt nici nu era hardcore era speed heavy metal cu multa melodie.

Metalfan : Au urmat cele 2 "Keepers", care, dupa parerea mea, sint 2 dintre cele mai importante albume din istoria heavy-metal-ului. Banuiesc ca aveati idee ca faceti o chestie deosebita, dar v-ati imaginat ca scrieti istorie?

Markus: Hmm, nu stiu ce sa zic, tot ce am facut a fost sa compunem piesele alea, pe urma a venit Kai Hansen cu "Halloween", piesa aia de 14 minute, si Weiki a compus piesa Keeper of the Seven Keys, care a dat si numele albumelor. Atunci nu stiam ca o sa fie ceva atit de important, istoric, dar, sigur, vroiam sa continuam ceea ce incepusem si sa cream ceva nou, sa facem ceva ce nu se facuse inca. Ce sa zic, a fost si un moment potrivit, aveam toti acelasi lucru in minte, sa iesim in fata si sa demonstram cine sintem si am avut curajul s-o facem, eram tineri si pusi pe fapte mari, hehehe… Si scena era diferita din punct de vedere al promotiei, azi avem internetul, o gramada de chestii sint online, avem televiziunea, DVDurile, toate sint mijloace de promovare. Cind am inceput noi cu Helloween, erau citeva reviste, 2-3 sau 4-5 reviste si asta era tot, promovarea insemna ca te duceai si dadeai interviuri la 2 reviste de rock si atit. Pe cind azi, e internetul, sint fanzine pe internet, mai multe reviste pe hirtie, sint DVDurile, trebuie sa faci bonusuri la cduri, extra-scenes, si tot felul de chestii, nu mai e suficient sa scoti un album, sa dai 2 interviuri si pe urma sa pleci in turneu.

Metalfan : De ce crezi ca "Keeper of the Seven Keys part 2" e cel mai bine vindut album al trupei?

Markus: Pai, pentru ca asa spun cifrele! Hahaha!

Metalfan: Imi aduc aminte ca am citit odata intr-o revista [cred ca era prin 93-94 n.r.] ca ati primit golden record [album de aur, 100.000 de exemplare vindute, n.r.] pentru Keeper si ca premiul v-a fost retras. Acum nu reusesc sa gasesc nici o informatie despre subiectul asta, e adevarat sau a fost o gluma?

Markus: Nu…nu stiu exact, dar nu cred ca ni l-au retras. Era in perioada in care aveam procesul ala interminabil cu o casa de discuri [Noise Records, n.r], a fost o perioada ciudata, ca trupa ni se interzisese sa avem vreo activitate pina se lamureau lucrurile, nimeni nu stia ce putem si ce nu putem face, toti asteptam sa se termine odata procesul ala, care ne-a mincat atita timp, a durat 2 ani si jumatate, aproape 3 ani, am fost de vreo 3 ori la tribunal. A fost o perioada tulbure si ne-au pus "on ice" pina ce totul se va fi clarificat. Nu stiu exact, n-as putea sa-ti spun cum au ajuns la concluzia ca ar fi ceva in neregula cu premiul.

Metalfan: Ce parere ai acum despre Pink Bubbles Go Ape si Chameleon ? Le vezi ca pe niste greseli?

Markus : Nuu, nu le-as numi greseli. Cum sa zic, avem 12-13 albume [12 albume de studio, 14 daca socotim si live-urile, n.r], sa le avem in catalog si pe astea 2 e ceva… interesant. In cel mai rau caz, nimeni nu poate spune ca Helloween suna mereu la fel, hehehe. Nu sint, din punct de vedere muzical si artistic, cele mai bune sau cele mai " grele " albume pe care le-am facut, dar sint altfel decit celelalte si din punctul asta de vedere le consider interesante. Si, in plus, sint subiect de controverse…da, un subiect in plus de discutie pentru fani, hahaha.

Metalfan: Am vazut de curind o inregistrare live, Helloween cu Ingo Schwichtenberg si Michael Kiske cintind piesa Mankind, de pe Pink Bubbles go Ape(foarte buna piesa). Si m-a frapat faptul ca nu era nici un fel de comunicare intre membrii trupei, nu vorbeati intre voi, aproape ca nici nu va uitati unii la altii. Asa cum ai spus si mai devreme, va intelegeati foarte bine cind ati inregistrat Keeperele, cum de s-au deteriorat relatiile atit de rau si atit de repede?

Markus: Cind stai atit de mult timp impreuna, la inregistrari si apoi in turnee, normal ca apar discutii si certuri, despre muzica, despre un cover, despre altul, despre directia in care vrei tu sa mearga trupa. In special discutii cu Michael Kiske. Cine stie ce spune astazi Michael Kiske despre heavy metal, poate sa inteleaga mai usor ce discutii am avut cu el. Stii ce parere are Michael Kiske despre scena heavy metal?

Metalfan: Nu stiu exact la ce te referi.

Markus : …pentru ca daca nu ii place muzica, nu ar fi trebuit sa o faca. Adica ar trebui sa stii pozitia lui ca sa iti poti imagina ce certuri am avut noi cu el, intelegi ? Kiske nu mai face parte din scena heavy-metal si spune tuturor ca nu o sa mai cinte metal pentru ca nu ii place si ca de fapt, nu a fost niciodata stilul lui. Asa ca au fost certuri, pentru ca noi voiam sa cintam heavy metal si el credea ca e mai bine sa schimbam stilul. Probabil ca era mai bine pentru el, pentru ca el voia sa cinte altfel, dar nu era bine si pentru noi, asa ca atunci cind vrei sa faci chestii diferite, o iei pe drumuri diferite. Daca vrei sa faci ceva diferit, e ok, fa ceva diferit, dar fa singur, daca ceilalti nu vor acelasi lucru. Asa ca, de exemplu, cam asta era situatia cu Michael Kiske si atmosfera de stres din trupa era o consecinta a chestiilor de genul asta.

[Urmau citeva intrebari adresate lui Andi Deris, care se refereau la venirea lui in trupa si la primele albume Helloween pe care apare, Master of the Rings, The Time of the Oath, Better than Raw. Intrebari la care, pina la urma nu am mai primit raspuns, asa ca, sarim direct la albumul The Dark Ride]

Metalfan: Cum s-a intimplat sa aveti un concept si un sunet atit de dark pe albumul The Dark Ride? Precendentul era destul de luminos, avea chiar un soare la miezul noptii (Midnight Sun, titlul unei piese de pe " Better then Raw ")

Markus: Pai… am lucrat cu producatorul Roy Z, care e un tip ok, dar… probabil i se spusese de management ce sa faca, cum sa lucreze. Si nu era intotdeauna ce voiam noi. Nu eram mereu de acord cu el, inregistrarile au fost o perioada dificila, cred ca voiau sa schimbe directia trupei iar si noi nu prea eram de acord cu asta. Imi place albumul, e un album bun, dar pare, asa… parca e al altei trupe, hahaha.

Metalfan: Care e treaba cu Iepurele asta de pe Rabbit don't come easy ? Credeam ca preferati hamsterii [Heavy Metal Hamsters este titlul unei piese de pe Pink Bubbles go Ape, n.r]. De ce ati trecut la iepuri?

Markus: Hahaha, da, vrem sa deschidem o Gradina Zoologica! Nu, The Dark Ride a fost un album intunecat si am simtit nevoia sa facem un album mai aproape de spiritul Helloween, plin de umor asa cum am facut mereu de fapt. Am vrut sa fie clar ca perioada Dark Ride s-a terminat, de aceea am preferat sa avem o astfel de coperta si un astfel de artwork… haha.

Metalfan: Care sint reactiile fanilor la acest album, probabil ca sint unii carora le lipseste prezenta lui Roland Grapow si a lui Uli Kusch?

Markus: Eu sint multumit de cum a iesit, ne-am simtit bine inregistrindu-l, apoi am avut un turneu reusit. Sigur, ar putea sa fie unii oameni carora sa le para rau ca Roland si Uli au plecat, dar, hey, pot sa cumpere albumele Masterplan si toata lumea va fi multumita. E mult mai bine asa, mie imi pare bine ca au format Masterplan, in felul asta au mai putin timp sa vorbeasca prostii despre Helloween, trebuie sa se concentreze asupra carierei lor, hahaha.

Metalfan: Am ajuns si la noul album, Keepers of the seven keys - The Legacy. De ce ati considerat necesar sa faceti o trimitere atit de clara la cel mai important album al trupei? unii ar putea vedea asta ca o criza de inspiratie.

Markus: Ei bine, dupa ce veti asculta albumul, o sa vedeti ca nu poate fi vorba de asa ceva, pentru ca chiar am continuat povestea. Mult timp nu am putut sa mai facem ceva de genul asta, a fost imposibil din cauza chitaristilor. Aveam doi chitaristi, unul in stinga unul in dreapta, dar din motive nefericite nu reuseau niciodata sa faca asa ceva impreuna. De data asta, chiar faptul ca chitaristii lucreaza atit de bine impreuna, ne-a dat ideea sa facem un astfel de album. Si am facut mai mult decit sa preluam titlul, am extins conceptul, avem 2 piese de peste 10 minute si altele care se refera la subiectul asta.

Ei, acesta este momentul in care Markus a pus capat discutiei, asa ca nu mai aveti parte nici de traditionalele multumiri si urari, cuvinte pentru fani sau sfaturi pentru tinerii muzicieni, dar nici de raspunsurile la urmatoarele 10-12 intrebari foarte interesante pe care i le pregatisem. Poate data viitoare o sa avem mai mult noroc.

Thanx to Cattani, Balaurul, Sake

Autor: Klawz
Vezi galeriile trupelor: Helloween

   September 09, 2005  | 0 Comentarii  | 8016 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Interviu Markus Grosskoph (Helloween)

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri