MYRATH: metalul dintre orient si occident
TRUPE : MyrathMetalfan: Salut! In primul rand felicitari pentru noul vostru album Desert Call, e un “killer”! Acum, la cateva saptamani de la lansare, sunteti multumiti de reactiile pe care le-ati obtinut?
Aaher Zorgati (voce): Va multumim pentru aprecieri si pentru ca ne oferiti ocazia sa raspundem la intrebarile voastre. Noul album, Desert Call este in momentul de fata foarte apreciat de fani si aclamat de mass-media, dupa cum se poate vedea din numeroase cronici, asa ca putem spune ca suntem satisfacuti.Albumul beneficiaza de atentia mass-mediei si datorita superbei strategii de promovare a caselor noastre de discuri, XIII Bis Records si Nightmare Records, precum si datorita interesului crescut in randurile fanilor.
Malek Ben Arbia (chitara): Myrath este o trupa noua de heavy metal din Tunis – Tunisia. In numai cativa ani, ceea ce a aparut in 2001 ca o trupa de coveruri, infiintata de adolescenti, a devenit o trupa cunoscuta si respectata in comunitatea internationala de metal power-progresiv. Pana acum am lansat numai doua albume pe piata internationala, “Hope” in octombrie 2007 si “Desert Call” in 25 ianuarie 2010.
Myrath este mai degraba o trupa de metal oriental, insa daca veti asculta abumul anterior, Hope, ati caracteriza muzica noastra ca fiind progresiva. Ascultand noul nostru album, Desert Call, o veti caracteriza ca fiind metal power-progresiv oriental, un amestec de metal si muzica traditionala tunisiana.
Cred ca cel mai bine a fost exprimat acest lucru in urmatorul extras dintr-o cronica:
“Myrath – Desert Call este in momentul de fata, albumul meu preferat din 2010. Sau, cel putin, merita sa fie considerat unul dintre cele mai bune ale anului. Muzica are tot ce si-ar putea dori un iubitor de metal progresiv. In mare parte acest lucru e datorat calitatilor de compozitori si de interpreti ale membrilor trupei. Muzica frumoasa va va face totdata sa miscati ritmic din cap si va va umple inimile cu emotii dure, metalice. Sunetele exotice, care se potrivesc atat de bine cu ansamblul, si profesionismul muzicienilor fac din Desert call un album pe care trebuie neaparat sa-l cumparati. »
Anis Jouini (bas): Ei bine, Desert Call continua ceea ce am inceput cu Hope, insa intr-un fel diferit. In primul rand, avem un nou vocalist (Zaher Zorgati), care are o voce mai melodioasa decat Elyes si asta ne ajuta sa ne indepartam de influenta pe care o aveam de la Symphony X, cel putin in zona vocala.
Albumul este mai melodic si cuprinde mai multe teme arabe iar orchestratia, care a ramas in metalul power-progresiv produs de Myrath, cuprinde piese foarte diverse.
Cred ca, odata cu Desert Call, Myrath a adus ceva nou in metalul power-progresiv, un stil inovator, care amesteca metalul cu melodiile arabe intr-un mod pe care nu l-a facut nimeni inainte (sau cel putin nu stiu eu).
Iata cum a surprins acest lucru unul dintre cronicari:
“Muzica de pe acest album fuzioneaza ca o bautura energizanta care iti ia mintile. Una dintre cele mai interesante caracteristici ale muzicii Myrath este sunetul distinct cu influente arabe. Acest sound este puternic pe tot parcursul albumului. Si probabil cel mai imbucurator lucru este ca el nu este exagerat. Cele mai multe trupe care incearca sa reproduca aceste sunete minunate ajung sa repete la infinit acelasi riff. Si asta duce la pierderea emotiei pe care o produce acest tip de muzica. Nu este cazul cu Myrath pentru ca ei au creat un sunet in intregime natural. Si e cu adevarat natural, trupa fiind originara din Tunisia.”
Anis Jouini
Malek Ben Arbia (chitara): Cand am inceput sa cantam heavy-metal, am facut-o ca auto-didacti, invatand si imbunatatindu-ne tehnicile de-a lungul timpului. Apoi, in paralel, fiecare membru al trupei a urmat conservatorul sau academia de muzica. In ceea ce ma priveste, am inceput sa cant la chitara de la varsta de 12 ani. La inceput am luat lectii cu un profesor de chitara, iar apoi mi-am dezvoltat aptitudinile folosind lectii video ale diversilor chitaristi cunoscuti. La varsta de 18 ani m-am inscris la o prestigioasa scoala de chitara cunoscuta sub numele de M.A.I. (Music Academy Internacional) de la Nancy, Franta si am absolvit-o in iulie 2006, ceea ce mi-a permis sa imi imbunatatesc tehnica componistica si interpretarea.
Elyes Bouchoucha (clape, voce): In momentul in care compunem, ne concentram asupra emotiei si melodiei, insa folosim tehnica instrumentala in asa maniera incat sa se armonizeze perfect cu muzica. Nu ne intereseaza sa demonstram cat de buni suntem din punct de vedere tehnic. Suntem muzicieni si nu dorim sa demonstram nimic.
Saif Ouhibi (tobe): Inspiratia vine, in mod firesc, din zona influentelor noastre occidentale si din experientele noastre locale, precum si din experientele personale de fiecare zi. Incercam sa venim cu un stil propriu, lasand inspiratia de moment sa ne ghideze de-a lungul procesului compozitional si fiecare cantec vine din inima, nu producem niciodata muzica in mod constient si, tocmai de aceea, melodiile de pe albumul nostru sunt atat de diverse. Odata cu venirea lui Zaher, folosim combinatia dintre metal si muzica araba intr-un mod mult mai melodic si mai emotional.
Zaher Zorgati (voce): Cele mai multe texte sunt scrise dupa ce a fost compusa muzica si il lasam pe Aymen Jaouadi (prietenul si textierul nostru) sa exprime in cuvinte ce l-a inspirat muzica sa spuna. In general, versurile vorbesc despre societatea de azi, despre dragoste, deceptie, sperante si angoase, dar nu scriem niciodata despre probleme politice sau religioase.
Malek Ben Arbia (chitara): E o intrebare dificila, pentru ca nu suntem siguri ca metalistii vor aprecia versuri pe care nu le inteleg.Versiunea europeana a lui “Forever and a Day” are, intr-adevar, versuri in araba si engleza si am facut acest lucru la cererea casei de discuri XIII Bis Records (versiunea americana a aceleiasi melodii contine doar versuri in engleza). Pe urmatorul album planuim sa introducem cateva cantece in araba sau araba si engleza, dar majoritatea pieselor vor fi in engleza. Vom incerca sa mentinem un echilibru, pentru ca altfel s-ar putea ca unii oameni sa fie deranjati ca nu inteleg textele.
Elyes Bouchoucha
Elyes Bouchoucha (clape, voce): Imi pare rau dar
Saif Ouhibi (tobe): Da, cred ca da. Muzica apropie oamenii indiferent de etnia sau religia lor si aduce un mesaj de iubire si pace pentru toate natiunile. Toate trupele de metal si toti fanii impartasesc aceleasi pasiuni si aceleasi valori, indiferent de unde vin sau de religia din tara lor de origine.
Malek Ben Arbia (chitara): Toti am intrat in contact cu metalul de tineri ascultand trupe ca Metallica si altele cu stiluri diferite. Personal, am descoperit heavy-metalul la varsta de 12 ani impreuna cu prietenii si, un an mai tarziu, am hotarat sa formam un cover band. De fapt, totul a inceput in 2001, cand aveam 13 ani si am format o trupa numita X-tazy (al carui nume s-a schimbat ulterior in Myrath) impreuna cu trei dintre prietenii mei din copilarie (care au parasit trupa in 2004). Am inceput sa sa cantam coveruri ale unor muzicieni de blues (ca Eric Clapton, B.B. King, Jimmy Hendrix) iar apoi am alunecat spre heavy metal (Judas Priest, Metallica, Megadeth) si mai tarziu spre death metal (in special trupa Death). In 2003 am descoperit metalul progresiv si am devenit un mare fan al lui Michael Romeo si a trupei sale Symphony X, si timp de doi ani am cantat exclusiv coveruri Symphony X.
Dupa patru ani de cantat muzica compusa de altiim am inceput sa scriem propriile compozitii si, in martie 2005, am lansat primul nostru album, Double Face (auto produs si distribuit doar in Tunisia). In 2006 l-am intalnit pe Kevin Codfert (claparul de la Adagio) care a devenit producatorul nostru pentru urmatoarele doua albume: Hope (lansat in toata lumea de casa de discuri franceza Brennus Music) si Desert Call (lansat pe 25 ianuarie 2010 in Europa ce casa de discuri franceza XIII Bis Records si in restul lumii de Nightmare Records).
Malek Ben Arbia
Elyes Bouchoucha (clape, voce): Asa cum a explicat Malek in raspunsul sau la intrebarea precedenta, Myrath a fost o tupa tribut in primii 4 ani (2001-2004) si, in tot acest timp am cantat numai coveruri ale trupelor pe care le-am descoperit de-a lungul anilor (de blues, rock, heavy, trash, death, progresiv) dar doi ani am cantat exclusiv coveruri Symphony X, asa ca in mod inevitabil veti intalni influente Symphony X in albumele nostre anterioare si in special in primul (cel auto produs – Double Face) si intr-o proportie mai redusa in Hope.
In ceea ce priveste latura orientala – am crescut ascultand muzica araba fara sa fim mari fani ai vreunui artist, insa eu am o diploma in muzica araba de la Conservatorul din Tunis si Zaher asculta atat muzicieni arabi, cat si heavy metal, asa ca amandoi avem destule cunostinte ca sa adaugam o latura araba in procesul compozitional.
Saif Ouhibi (tobe): Scena de metal progresiv trece prin momente grele pentru ca exista prea multe trupe de calitate, iar piata s-a micsorat. In plus, industria musicala nu mai este ceea ce era, in special in conditiile downloading-ului illegal care ucide muzica si face rau mai ales trupelor noi, ca Myrath.
Saif Ouhibi
Anis Jouini (bas): Toti ascultam mai ales trupe de heavy metal, Zaher asculta si artisti orientali, turci si chiar si japonezi iar Elyes studiaza muzica araba si clasica la colegiul de muzica din Tunis.
Albumele noastre favorite din 2009 sunt:
Melek: Killswitch Engage - Killswitch Engage II, Disturbed - Indestructible
Zaher: Dream Theater - Black Clouds & Silver Linings, Rage - Strings to a Web
Anis : Adagio - Achangels in Black, Dream Theater - Black Clouds & Silver Linings, Jordan Rudess Notes on a Dream.
Elyes: Adagio - Achangels in Black, Megadeth - Endgame, Epica - Design Your Universe, Kilswitch Engage - Kilswitch Engage II.
Seif: Killswitch Engage - Killswitch Engage II, Disturbed - Indestructible.
Melek: Judas Priest “Painkiller”, Black Sabbath “Heaven and Hell”, Symphony X “V”, Killswitch Engage “The End of Heartache”, Adagio “Underworld”.
Anis Jouini (bas): Da, am cantat in Franta la festivalul Prog’ Sud in mai 2008 si am fost inclusi in festivalul Progpower Europe (Olanda – Octombrie 2008) si Metal Rock Festival (Norvegia – august 2008) dar a trebuit sa ne retragem din cauza unor probleme neprevazute. Acum ne-am planificat un turneu in Europa pentru a ne promova albumul si speram sa cantam la cateva festivaluri.
In momentul de fata lucram la un nou album, am terminat deja cateva piese si mai trebuie sa finisam celelate piese si vom putea sa inregistram albumul in ultimele luni ale anului, pentru a-l lansa la inceputul lui 2011. Ne pregatim si turneele si aparitiile la festivaluri si speram sa putem anunta si datele acestora in curand.
Malek Ben Arbia (chitara): Suntem incantati si onorati de faptul ca avem fani in Romania si speram sa avem ocazia sa cantam live in frumoasa voastra tara, in viitorul apropiat. Pina atunci, va multumin pentru sprijin si ii invitam pe cei care nu ne cunosc muzica sa ne asculte pe pagina noastra MySpace si pe site-ul oficial. Suntem convinsi ca va va placea atit de mult, incit veti deveni fanii nostri.
Foto: Perrine Perez Fuentes
Si pe la noi cand vin cu niscaiva concerte?