interviuri rock

SILENTIUM? Foarte comunicativi

SILENTIUM? Foarte comunicativi
TRUPE : Silentium

Am stat de vorba cu solista vocala Riina Rinkinen si cu basistul/vocalul Matti Aikio in dimineata dinaintea concertului lor de la Festivalul Artmania. Au fost extrem de amabili si volubili, in special Riina, care vorbeste o engleza de invidiat.  Cele 7-8 minute pe care le-am avut la dispozitie ne-au parut insuficiente, chiar si pentru scurta actualizare pe care trebuia s-o facem.

Metalfan: Ati mai avut un interviu pe metalfan.ro, cu aproape o luna in urma, totusi ne-am gandit sa facem un «quick update» pentru cititorii  nostri. Cum vi se pare Romania, cum se vede ea in raport cu asteptarile voastre ?
Matti: Sunt mult mai multe cladiri medievale si in stil austriac decat ma asteptam. Asta pentru mine e un lucru foarte bun - sunt pasionat de istorie si intotdeauna m-au fascinat aceste lucruri. Toti prietenii mai si colegii din celelalte formatii cu care cant ma invidiaza pentru ca am ajuns in Transilvania.
Riina: Da. De fapt toata lumea ne invidiaza pe chestia asta. E visul oricarui pasionat de metal sa ajunga in zona de origine a lui Dracula.

Metalfan: Din punct de vedere al pasiunii pentru istorie, ati avut cumva noroc. Aceasta parte a tarii are mai multe cladiri istorice. Prin sud foarte multe au fost daramate si inlocuite cu edificii in stil comunist.
Riina: A, da si aici ne putem da seama imediat care sunt cladirile in stil comunist. A fost primul lucru pe care l-am observat cand am mers cu masina prin oras. (rade)

 

 

Metalfan: Reintorcandu-ne la cealalta pasiune a voastra – metalul – cum merg vanzarile albumului?
Riina: Oh, vanzarile... n-avem nici cea mai vaga idee. N-avem nici un fel de date. Ar trebui sa-l intrebi pe el (arata spre managerul trupei).
Matti:  Probabil ca se vinde bine, pentru ca (arata spre manager) e baut tot timpul. (rad toti).

Metalfan : Oare e de fericire sau din deznadejde ?
Riina: Ar putea fi orice, nu ne dam seama.
Matti: Cred ca totusi ne merge bine, pentru ca el bea tot timpul, iar alcoolul e destul de scump in Finlanda.
Riina: Da, asa e, asta e cel mai bun raport de vanzari pe care-l avem. (rad amandoi) Oricum, ne bucuram ca suntem aici si ca putem onora angajamentele pe care le avem – asta conteaza pentru noi.

Metalfan: Pentru noi a fost putin surpinzator... Asteptam sa vedem trupe ca voi sau ca Amorphis intr-un festival de metal. Iata insa ca sunteti parte a unui festival dedicat mai degraba culturii finlandeze decat unui anume gen de rock. Cum va simtiti in aceasta combinatie multi-gen ?
Matti: Exista o anumita legatura intre toate aceste trupe finlandeze: nu prea canta cea mai optimista muzica din lume. Daca citesti versurile noastre, ale celor de la Amophis sau ale celor de la HIM - desi HIM canta love metal -  Amorphis canta metal inspirat din traditia finlandeza...
Riina: Si nici astea nu-s povesti prea fericite... (rade)
Matti: ...iar versurile mele sunt mai degraba in zona William Blake-Shakespeare, ei bine, cu toate acestea, un lucru comun exista: nici unul dintre cantece nu este fericit, optimist. Poate ca e si influenta slava (cititi rusa – n.r.) asupra Finlandei, dar cele mai multe note sunt «minorele», notele triste.

 

 

Metalfan : Sa fie cultura finlandeza o cultura aparte intre tarile nordice si pentru ca ati avut mereu un clash cultural cu rusii?
Riina (usor iritata): Nu, nu cred ca e vorba de asta...
Matti: Oricum e o relatie dragoste/ura...
Riina: Mda... probabil ca are si treaba asta o influenta. Fiind mereu in sfera de influenta a Rusiei, a trebuit sa ne formam ca o natiune puternica, gata sa treaca peste orice obstacol si sa cucereasca orice. Asta ne-a transformat in oameni puternici. Da, pana la urma a avut o influenta, mai ales ca noi am fost o natiune izolata... acum nu mai e chiar asa, dar am fost destul de izolati si ne-a placut intr-un fel aceasta singuratate. Ne-a placut sa avem intimitate si sa fim singuri cu gandurile noastre. Iar gandurile astea nu-s tocmai fericite, pentru ca nu prea vedem soarele si e al dracului de frig (rade).

Metalfan: Plus alcoolul scump...
Riina: Exact (rad amandoi).

Metalfan: Ni se face semn ca timpul nostru s-a sfarsit... Multumim mult, ne-a facut mare placere.
Riina: Multumim pentru intrebari, ne-au placut.

 


Ulterior, la conferinta de presa, Silentium au avut o prestatie foarte buna, in special (din nou) cei doi interlocutori ai nostri.

I-am intrebat despre Lordi (da, nici una dintre trupe n-a scapat :)) si Riina facut o descriere foarte amuzanta a curentului de opinie din Finlanda: «Toata lumea era foarte ingrijorata de faptul ca il venereaza pe Diavol si ca poarta costumele acelea oribile, dar se pare ca nimeni n-a observat majoretele care topaiau cu sanii iesindu-le din bluze. Mie asta mi s-ar fi parut la fel de suspect [...] Toate bunicile din Finlanda comentau, inainte de concurs, ca asta nu e imaginea pe care Finlanda trebuie s-o atrate lumii [...] Dar cand au castigat, toata lumea a sarit si le-a spus ‘Bravo, suntem mandri de voi, ati facut o treaba minunata!’ Au fost si politicieni care au spus ca se muta din tara daca Lordi castiga concursul. Atunci cand reporterii le-au cerut sa-si respecte promisiunea, au zis ca n-a fost o declaratie serioasa.»

Hmm... asta mi-aduce foarte bine aminte de oamenii si politicienii dintr-o alta tara, aflata mult mai la sud :))
Au mai spus si ca le place cantecul care a reprezentat Romania la Eurovision, desi majoritatea ziaristilor au ras cumva dezaprobator (printre ei si reprezentantii Metalfan, chiar daca unul dintre ei a fost coleg de liceu cu respectivul star).

Dupa scurte digresiuni despre Mos Craciun, inevitabilele «how does it feel to play for the first time here?» au urmat cateva impresii despre traficul rutier din Romania (“Am fost in multe avioane rusesti paradite, dar niciodata n-am fost speriat cum am fost aici pe strazi”, s-a confesat Matti). De remarcat ca au observat imediat lipsa noastra de respect pentru orice autoritate. Totusi, o spuneau oarecum admirativ :)

O mica incursiune in obiceiurile de consum ale finlandezilor ne-a adus vestea ca recent i-au depasit pe rusi la consumul anual de alcool per capita (totusi, la rusi e o mare piata neagra a alcoolului, asa ca finlandezii sunt mai tari probabil in statisticile oficiale).

Dupa aceea, intrebati de Metalfan despre natura joburilor de zi cu zi si cum le influenteaza ele latura artistica, cei doi au dezvaluit ca au meserii destul de speciale: Riina lucreaza la o firma de servicii funerare, iar Matti lucreaza cu pacienti care sufera de afectiuni incurabile, aflati in stadiul terminal.
Au trecut, in cateva minute, de prima tentatie a glumelor creepy si au vorbit cu multa convingere despre cat de important este sa ajuti oamenii si despre faptul ca atunci cand atat de aproape de oameni, trebuie te implici cu adevarat; iar asta aduce suferinta si de aici si o nota sumbra in lirica formatiei.

E foarte greu sa va redau intreaga discutie fara a va lasa impresia de patetism. Totusi, va asigur ca a fost un discurs impresionant si bine echilibrat. Cand Matti a spus, catre final ca «o natiune puternica este o natiune care stie sa aiba grija de cei slabi», a spus-o cu atata convingere ca si-a asigurat, la sfarsitul conferintei, aplauzele audientei.

Niste oameni intr-adevar deosebiti, pacat ca prestatia lor din concert n-a fost la aceeasi inaltime, din cauza sunetului. Dar despre asta cititi in cronica lui Cynyc.

Autor: Tzugu
Vezi galeriile trupelor: Silentium

   July 15, 2006  | 0 Comentarii  | 5739 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: SILENTIUM? Foarte comunicativi

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri