interviuri rock

Simon Efemey, omul de la butoane

Simon Efemey, omul de la butoane
TRUPE : General

V-ati intrebat vreodata cum ar fi sunat Paradise Lost astazi, sau cum ar fi sunat Icon sau Draconian Times, daca nu se intilneau cu Simon Efemey? Poate nici ultimul Amorphis nu ar mai fi fost la fel, daca Simon Efemey nu ar fi lucrat cu ei la Tuonela. Tot auzim de producatorul cutare si cutare care face si drege si stau trupele la coada sa traga albumele cu ei, dar cine sunt, de fapt, tipii astia, producatorii? Iata povestea unuia dintre ei, Simon Efemey, pe care l-am prins la o discutie cu ocazia concertului Tiamat, unde a venit ca sunetist al trupei. Atit de tare ne-am intins la vorba, incit Sake a uitat de aparatul foto si s-a asezat si el la povesti cu noi si chiar James Blunt tot intervenea insistent in conversatie, dar sa n-o mai lungim:

 

Simon Efemey (lemnele din spate nu erau ale lui)

 

Klawz: Cind ai inceput sa asculti heavy metal, cu ce trupe ai inceput?
Simon: Oh, doamne... Pai, cred ca prima trupa care mi-a placut a fost AC/DC, spre sfirsitul anilor 70, cind eram pustan. Apoi Van Halen, cind am ascultat primul album Van Halen am zis: wow, astia sunt super beton, apoi m-am intors spre Black Sabbath si Led Zeppelin, m-am intors un pic in timp. Judas Priest mi-au placut, sunt una din trupele mele preferate, apoi a izbucnit NWOBHM-ul si apoi albumele Metallica, etc.

Klawz: Cum ai inceput sa faci chestia asta, sa fii producator si inginer de sunet?
Simon: Cintam intr-o trupa, eram vocalist si aveam nevoie de un PA. Am reusit sa facem rost de unul, dar era de inchiriat, trebuia sa platim bani. Ne trebuia pentru trupa, dar m-am gindit ca daca il inchiriam si la alte trupe, scoteam banii pentru chirie in felul asta. Eu ma pricepeam la hifi si instalatii de sunet, dintotdeauna mi-au placut echipamentele hifi si sistemele de sunet performante...
Klawz: Aveai ceva studii in domeniu?
Simon: Nu, nu aveam studii, doar ascultam, atita. Asa ca ne-am intrebat cine o sa se ocupe de mixer si eu am zis: eu, incerc eu s-o fac! Si m-am apucat sa fac chestia asta, am invatat din greseli, am inceput sa inchiriem PA-ul la trupele din vecinatate si am inceput sa ma descurc din ce in ce mai bine; pe urma am facut rost de o sala de repetitii, am facut acolo un studio si tot eu m-am ocupat si de studio...
Klawz: Deci nu a fost o decizie propriu-zisa...
Simon: Nu, s-a intimplat pur si simplu... aveam o slujba, lucram la un magazin de muzica dar nu-mi placea sa lucrez, nu era de mine. Pe urma trupa a inceput sa aibe ceva succes, si cind nu cintam, ma duceam si faceam sunetul pentru alte trupe, asa ca m-am gindit ca se pot face bani din chestia asta...
Klawz: E vorba de trupa cu care cinti acum?
Simon: Nu, acum am o trupa cu Shane [Embury] de la Napalm Death, se numeste Absolute Power, am pus doua piese pe myspace. Dar inca nu am terminat albumul, incercam sa-l terminam, dar el e atit de ocupat...

Sake: Imi cer scuze ca intervin, ai auzit ce s-a intimplat cu Jesse Pintado?
Simon: Da, am auzit, da... am auzit in ziua urmatoare...
Sake: Coma diabetica sau ceva de genul asta, nu a avut nici o sansa...
Simon: Da, asa s-ar parea... groaznic, imi era prieten bun...

Klawz: Hai sa revenim la prima ta trupa, ati inregistrat ceva?
Simon: Da, trupa se numea The Hellfire Club, am inregistrat doar un single si am dat o gramada de concerte in Londra, am ajuns si prin Kerrang! dar cam asta a fost tot.
Klawz: De ce?
Simon: Au inceput sa plece din trupa, vroiau sa isi ia slujbe, sa lucreze si in momentul ala trebuia sa ne hotarim daca vrem sau nu sa mergem mai departe cu trupa. Unii dintre ei au zis, „trebuie sa imi caut de lucru”. Asa ca eu am continuat sa lucrez in studio.

Klawz: Care a fost prima inregistrare pe care ai produs-o?
Simon: Prima inregistrare pe care am produs-o... E vorba de o trupa numita The Wonderstuff. Le faceam sunetul la concerte, era o trupa cunoscuta in Anglia, in zona indie. Era prin 1990, cam atunci am facut eu prima chestie serioasa. Adica mai facusem asa, chestii in studio la mine, care, ulterior fusesera lansate ca single, dar erau autoproduse. Cu Wonderstuff a fost prima chestie ca lumea.

 

Simon si Klawz

 

Klawz: Care crezi ca fost momentul cind ai devenit cunoscut?
Simon: Cred ca atunci cind am lucrat cu Paradise Lost.
Klawz: Cum ai ajuns sa lucrezi cu ei?
Simon: E o intreaga poveste. Lucram cu o trupa numita The One Thing, care erau in turneu cu o trupa numita Loud. Tipul care mai tirziu a devenit partenerul meu de afaceri era managerul trupei asteia, The One Thing. Eu ma mai duceam din cind in cind sa le fac sunetul la concerte pentru ca vroiam sa sune bine, vroiam sa prinda un contract. Si managerul celor de la Loud era manager si la Paradise Lost. Abia ii luase pe Paradise Lost. Si Greg [Mackintsoh] de la Paradise Lost nu vroia un producator de heavy-metal, in genul lui Collin Richardson, vroiau pe cineva care sa vina din zona indie. Eu eram metalist convins, dar nu cred ca si-au dat seama pina mai tirziu... ne-am intilnit, am zis, imi place heavy metalul si imi placea si soundul goth...
Klawz: Cum a fost sa lucrezi cu ei?
Simon: Foarte bine, ne-am distrat de nu se poate, niste tipi de treaba. Daca e sa iti spun o poveste, din studio, cea mai tare faza a fost atunci cind inregistram primul album, nu am nimic cu homosexualii, dar tipul in al carui studio inregistram era homosexual. Si ii placea sa aibe baieti tineri pe linga el in studio. (ride) Avea un mixer pe 24 de piste care de defecta des. Intr-o zi tipul facea baie, locuia acolo, era un studio rezidential, toti locuiam acolo pe perioada inregistrarilor. Deci era in baie si mixerul s-a defectat... Imi amintesc ca eu si Nick [Holmes] il tachinam mereu pe Aaron [Aedy], ii tot bateam apropouri ca tipul il place. (ride) Si Aaron facea Ooooh! Intelegeti... si am inceput sa strigam: Robert! Robert! – il chema Robert – si el a raspuns: Da! Da! Da! Si avea o voce asa, subtire... Iar s-a stricat mixerul! Si el a zis: Stati putin ca vin imediat. Si a venit! Ud, curgea apa de pe el, a iesit imediat din baie, cu apa siroind pe el, avea un prosopel care abia il acoperea si era un ditamai animalul. Si a venit si a inceput sa repare mixerul si noi rideam cu lacrimi... a fost tare...
Klawz: Care e albumul tau preferat Paradise Lost, dintre cele la care ai lucrat?
Simon: As zice Draconian Times, pentru ca am crescut si chiar am facut o treaba buna cu el.
Klawz: Cit de mult interveneai in crearea pieselor?
Simon: Nu atit de mult in crearea pieselor cit in crearea sunetelor, corelarea ansamblului, nu atit de mult in aranjamente si compozitie, dar m-am implicat mult in partiturile de voce, da, am ajutat mult la liniile vocale, o mare parte dintre ele erau plate, si am zis, ce-ar fi daca le-am face mai melodioase...
Klawz: Se vede clar o evolutie in felul in care cinta Nick, tu ai fost...
Simon: Da, am contribuit si eu la asta. Eu eram profesorul.
Klawz: Si ce parere ai de felul in care cinta acum?
Simon: Cinta bine, da. Pe vremea aia nu aveam la dispozitie tehnologia, cind am facut albumele alea nu aveam computere cu care sa corectam chestiile, asa ca era greu, era nevoit sa cinte iar si iar si iar si uneori se enerva. Pe urma au vrut sa faca niste chestii mai tehno si s-au orientat spre persoane care se pricepeau la tipul asta de sunet, pentru ca lui Greg ii placea Depeche Mode, genul asta de trupe, el oricum nu prea era metalist de felul lui. Pe vremea aia nu se folosea Pro-Tools asa ca putea sa faca doar bucatele pe ici si pe colo si pe urma le puneau una peste alta...
Klawz: Ce parere ai despre Host?
Simon: E bun, da. Imi place. E destul de bun.

Klawz: Ai lucrat si cu Amorphis, la Tuonela...
Simon: Si la urmatorul...
Klawz: Am Universum. Erau destul de departe de sunetul cu care pornisera. De ce crezi ca toate trupele astea Amorphis, Paradise Lost, My Dying Bride, chiar si Tiamat, de crezi ca...
Simon: Da, si-au schimbat stilul. Nu stiu... Cred ca au inceput sa scrie piese mai bune. Sa facem abstractie de public, de producatori, dar... de multe ori vrei sa auzi, hai sa nu zic un hit, dar... Imi plac piesele bune, asa ca mereu am incercat sa incurajez trupele: Nu putem sa facem un cintec din chestia asta? Poate fi heavy, poate agresiv, dar trebuie sa aibe chestia ai care sa-l faca sa fie catchy, care sa te faca sa pui discul si sa-l asculti, sa te duci acasa si sa pui cintecul ala, nu ca pe o chestie de fundal. Cind trupele pornesc la drum, nu prea stiu ce fac exact, multe dintre ele semneaza contracte prea repede si isi spun, hai sa-i dam drumul!; si isi descarca toata energia si entuziasmul in primul album, dar apoi il asculta si si spun: Stai asa, ca pot sa fac mai bine de-atit. Asta cred ca s-a intimplat, pur si simplu au evoluat.

Klawz: Ai lucrat si cu Napalm Death, o trupa mult mai heavy decit Paradise Lost si Amorphis. Care au fost diferentele in studio?
Simon: La Napalm Death accentul se pune pe tehnica, totul trebuie sa fie la fix, cu tobele, cu tot, la trupa asta sincronizarea e esentiala. Marea diferenta este, evident, la voce. Dar in ceea ce faceam eu, nu era nici o diferenta, doar ii sustineam, nu interveneam in melodii sau ceva de genul asta, dar aveam grija ca totul sa fie sincronizat, ca totul sa fie fluent si sa sune bine.

Klawz: Cu ce trupe ai mai lucrat?
Simon: Pai... Acum pe partea de metale, lucrez cu o trupa numita Scourge, nu stiu daca ati auzit de ei, sunt buni, ascultati-i, cred ca au o pagina pe myspace. E o trupa noua, cu un tip care a cintat in Raging Speedhorn nu stiu daca stiti trupa, un fel de hardcore... Dar ma ocup si de multe kestii de pop, pop/rock...
Klawz: Si tu ai evoluat...
Simon: Da, si eu. Lucrez cu o trupa care se cheama Olson, au fost numarul unu in Anglia, au fost in turneu cu Duran Duran si Robbie Williams, deci, destul de bine. Mai lucrez cu o trupa... sunt doua fete, o vioara, o chitara e ca... e tot pop, e pop/rock. Nu e ceva comercial, e o chestie care imi place, chiar daca imi place si metalul in continuare.
Sake: Trebuie sa iti placa trupele pe care le produci?
Simon: Da, eu unul asa lucrez. E mai bine.

 

Sake la concertul Tiamat

 

Sake: As vrea sa te intreb ce parere ai despre producatori ca Andy Sneap?...
Simon: Pai... il stiu destul de bine, am facut niste chestii la el in studio (ride) deci... Face treaba lui, se descurca...
Sake: Peter de la Hypocrisy?
Simon: Da, e ok.
Sake: Dan Swano?
Simon: Nu-l stiu.
Sake: Steven Wilson?
Simon: Nu e rau, da. Imi plac unii dintre ei, dar cred ca rolul de producator e, cumva, cam supra apreciat astazi. Cred ca in principal, trebuie sa fii, cumva ca antrenorul unei echipe de fotbal, esti tipul ala care incearca sa faca echipa sa joace mai bine. Uneori poti... va place fotbalul?
Klawz: Asa si asa. Tie?
Simon: Oh, da. Foarte mult.
Sake: Cu ce echipa tii?
Simon: Wolverhampton Wanderers.
Sake: Oooh, a fost un jucator roman acolo, Ionel Ganea, un tip cam violent...
Simon: (ride) Da, ai dreptate. Deci cam asa vad eu problema. Multi producatori sunt, de fapt, doar ingineri de sunet, fac treaba buna, dar nu stiu sa...
Klawz: Care crezi ca sunt cei mai buni producatori de azi? Din metal sau din alte genuri.
Simon: As zice Bob Rock... Butch Vig a fost bun, Rhett Davies care a lucrat cu Roxy Music si chestii de genul ala... Imi plac tipii astia care se cunoaste ca au influentat muzica...
Klawz: Ce ar trebui sa faca un producator bun, in afara de mixaj si alte chestii tehnice?
Simon: Sa motiveze trupa, sa le mentina starea de spirit potrivita...
(Asta e momentul in care James Blunt a intervenit in discutie, sub forma unei sonerii de telefon mobil. Cineva isi lasase mobilul in vestiar si iata, acum ascultam aceasta tristete de cintec numit You’re beautiful. Toata lumea izbucneste in ris. Sake incearca sa opreasca telefonul dar nu reuseste. Pina la urma se opreste singur.)
Un bun producator e chiar ca un antrenor de fotbal. Nu poate iesi pe teren sa joace, dar poate sa incurajeze jucatorii. Sa intuiasca atmosfera, sa stie cind ceva nu trebuie facut, sa nu forteze trupa sa faca ceva daca nu au chef, sunt beti sau, nu stiu, nu se se simt bine, orice. Sa vorbeasca cu fiecare in parte si sa incerce sa le explice ce e de facut, sa nu se trezeasca in fata mixerului ca sta si se intreaba: Da noi ce dracu facem aici?

 

Klawz si Simon

 

Sake: Ce trupe iti plac? Nevermore iti plac?
Simon: Da, imi plac destul de mult.
Klawz: Sunt produsi de Andy Sneap, ai fi facut ceva diferit pentru muzica lor?
Simon: Da, cred ca da. As fi lucrat mai mult la voce, chestii de genul asta...
Klawz: Crezi ca vocea mai trebuie lucrata la Nevermore?
Simon: Vocea mereu mai trebuie lucrata. Imi plac Three Inches of Blood, sunt chiar ok... cine ar mai fi...
Sake: Ce zici de trupele de nu metal, System of a Down?
Simon: Sunt ok, nu-mi place deloc cum sunt produsi, dar imi place spiritul, au un vocal foarte bun. Trupa asta cu care lucrez, Scourge, e heavy dar cu voce tipata, e plina de pasiune, nu aveau prea multi bani, dar mi-a placut cum suna si am zis ca hai sa-i fac. Imi plac si trupele mai brutale, daca suna bine. Mi-a placut trupa care a cintat a doua in seara asta, au fost buni.
Klawz: Grimegod.
Simon: Da, m-am gindit: Hei, uite asta e altceva decit chestiile pe care le auzi zi de zi...
(James Blunt vine iar sa ne bucure, incercam sa ne facem ca nu-l auzim)

Sake: Cum ti s-a parut publicul in seara asta?
Simon: Senzational, absolut senzational!
Klawz: Vreo problema cu sunetul?
Simon: Nu, totul a fost in regula. A fost o problema cu intro-ul, nu a mers, dar, la dracu, asta e!
Klawz: Nu mi-am dat seama.
Simon: Pentru ca nu ai stiut ca trebuia sa fie intro, de-aia. N-a mers. Dar pentru conditiile pe care le-am avut, instalatia a fost ok, a fost bine, sunt multumit.

Klawz: Ce ne mai poti spune despre trupa in care cinti acum?
Simon: Se numeste Absolute Power si cintam... noi ii spunem strong british metal, adica, ginditi-va la ceva in genul Priest, Raven, Accept – stiu ca nu sunt englezi, dar sint in acelasi spirit. Cam astea ar fi trupele care ne influenteaza: Tigers of Pan Tang, Y&T, dar cu sunet modern si puternic, doua chitari si shredding, shredding la greu. Eu fac vocea.
Klawz: Care sunt vocalistii tai preferati?
Simon: Freddy Mercury, Bonn Scott, David Coverdale, Ronnie James Dio, Rob Halford, Geoff Tate.

Klawz: Cum ai ajuns sa lucrezi cu Tiamat?
Simon: Cu Tiamat... Printr-un prieten comun, tour managerul lor e un amic de-al meu, lucreaza pentru Century Media, dar e englez. Si locuieste cu tipul care este partenerul meu de afaceri...
Klawz: Acelasi tip care ti-a facut legatura cu Paradise Lost?
Simon: Da, da!
Klawz: E destul de bine sa-l ai in preajma!
Sake:  E usor sa lucrezi cu Tiamat?
Simon: Da, exceptional. De-asta imi place sa vin la concerte. M-au intrebat: Poti sa vii sa ne faci sunetul la concertul asta? Sunetistul lor nu a putut veni, asa ca m-au intrebat pe mine: Poti sa vii? Si am inceput sa mai ies din studio si sa mai fac cite un concert, pentru ca nu am mai facut de mult timp concerte, am lucrat mereu in studio si am zis ca dupa zece ani in care am lucrat doar in studio, ar cam fi timpul sa mai fac si niste concerte live si...
(James Blunt incepe iar sa plinga in soneria mobilului respectiv)
... si am venit si am facut niste James Blunt in seara asta! (ride)
Sake: Johan pare un tip cam dificil...
Simon: Nu, nu e, e un tip de milioane. Toti sunt niste baieti foarte de treaba si de-asta mi-am zis, e excelent sa vin cu ei, pentru ca suedezilor le place sa bea un pahar si noua, englezilor, ne place la fel de mult. Dupa primul concert, eram deja ca intre prieteni buni.

Sake: Cum ti se pare berea de la noi?
Simon: Da, e destul de buna. Am tras o betie aseara, asa ca... Fara dureri de cap dimineata. E buna, n-as putea spune ca  e nemaipomenita, sunt englez, si la noi se face cea mai buna bere. Deci in seara asta am venit ca la un chef, cam asa ceva.
Sake: Mai lucrezi si altceva, in afara de faptul ca esti producator?
Simon: Nu, asta e serviciul meu.
Sake: Si cu trupele cum e? Acum vreo opt luni au fost aici Lake of Tears, o trupa din Suedia, si toti tipii din trupa lucrau, aveau serviciu.
Simon: Cei din Tiamat... Johan [Edlund] nu are serviciu, scrie tot felul de chestii, tipul de la clape lucreaza in informatica, Lars [Sköld] are un studio si Anders [Iwers] e in concediu paternal pentru ceva vreme, sotia lui lucreaza pentru... nu stiu daca la MTV sau altceva, dar lucreaza in presa...

(James Blunt incepe iar sa cinte, tipul asta nu s-a sinucis? parca l-am vazut la televizor aruncindu-se de pe un pod, sa-si inece amarul si sa se inece si el in acelasi timp?)

... Tipul asta e chiar insistent!
Klawz: Planuiti sa faceti ceva in studio impreuna? Cu Tiamat?
Sake: Sau poate cu James Blunt... (ride)

Simon: [cu Tiamat] Da, sa speram ca da. Am discutat putin aseara, am fost de acord ca ar fi posibil si eu cred ca ar fi, intr-adevar, asa ca, sa vedem...
Klawz: Ce album Tiamat iti place cel mai mult?
Simon: Pai...nu stiu... adica... n-as putea spune. Adica imi plac piesele pe care le cinta live, sunt vreo opt sau noua care imi plac foarte mult, mai ales cele cu solo de chitara, pentru ca imi place Pink Floyd si piesele alea au atmosfera aia...
Klawz: Deci, Wildhoney.
Simon: Da. Da. Asa e.
(Inca o repriza de James Blunt. Ma mir ca telefonul ala a ramas intreg. Am incercat sa ne vedem de interviu)

Sake: Cind ai ascultat ultima data Icon?
Simon: Sa stii ca nu asa de demult! Odata m-am imbatat praf acasa. M-am mutat de curind, locuiesc linga Chapel Studios (Paradise Lost au inregistrat Symbol of Life si Paradise Lost acolo), in Lincolnshire, pentru ca folosesc studioul ala destul de des. Am locuit in Birmingham, am locuit la oras, dar Anglia a ajuns de toata jena, din cauza guvernului oribil, nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar, stiti, e de toata jena. Asa ca m-am mutat putin mai la tara si... am o cutie plina cu toate inregistrarile la care am lucrat si am scos ceva de-acolo la intimplare si era Forever Failure si mi-a amintit de... Am lucrat cu Skid Row la niste inregistrari live si la un moment dat, Sebastian Bach intra in studio, inregistram la Brixton Academy, inregistrasem un concert si mixam niste piese pentru B-side Themselves. Deci vine in studio si imi amintesc ca masterizam Forever Failure, inca nu iesise si i-a placut la nebunie, il stiti cum era, l-a lovit puternic, a fost foarte entuziasmat... Si pe urma am scos Icon din cutie si l-am pus in cdplayer si m-am gindit... ei bine, ce vremuri... Si inca mai sunt inca pe atitea pe care nu ti le mai amintesti...

(Banuiesc ca asteptam cu totii cu teama si stres ca James Blunt sa mai spuna si el ceva, cam era timpul. Eu am fost primul care a cedat tensiunii si am hotarit sa terminam odata. Am observat ca toata lumea a rasuflat usurata.)

Klawz: Multumim.
Simon: Excelent.
Sake: Succes.
Simon: Multumesc, si voua.

 

Multumim ca ai trecut pe la noi, chiar nu trebuia sa te deranjezi

Autor: Klawz
Vezi galeriile trupelor: General

   September 23, 2006  | 0 Comentarii  | 11793 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Simon Efemey, omul de la butoane

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri