UNREAL OVERFLOWS - Architecture Of Incomprehension
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 30.06.2006 CASA DE DISCURI: Xtreme Music 8.0
NOTA METALFAN: 8.7
NOTEAZA ALBUM: 1 voturi
Top 2006: #52 |
Unreal Overflows Componenta: Francisco J. Pérez - chitara, Zoilo Santiago - Bas |
TRACKLIST: 01. Paths To The Human Involution02. The Unavoidable Passage Of Time03. Crematory Of Forgotten Cries04. Breeders Of Credibility05. Unexpected Dimensions06. What To Do When...07. Is There Anybody Outside?08. Psycho-Thought09. Pain Of An Afflicted Soul10. In Darkness I Dwell 200511. Under The Quiet Silence |
La prima vedere am avut impresia ca spaniolii au descoperit clonarea sau ca povestile cu Elvis care n-a murit ci s-a ascuns de lume sunt valabile si pentru Chuck Shchuldiner. Din nefericire, Elvis has left the building definitiv (RIP), Chuck deasemenea (RIP), dar fiecare a lasat, pe langa o serie de albume de istorie, si o multime de oameni influentati de muzica lor sau dornici fie sa cante ca ei fie sa le duca munca mai departe. Noi ne-am pricopsit cu Stefan Banica Jr, spaniolii cu Unreal Overflows. N-as vrea insa sa ramaneti cu impresia ca Unreal Overflows e strict vreo clona Death. E cel mult pana la un punct, prin trei aspecte, pe care le sesizezi mai mult instinctual. Primul il reprezinta stilul de compozitie si de orchestratie. Apoi tonurile chitarilor tind sa fie si ele pe alocuri asemanatoare. In plus, vocea, pusa pe scheletul de care vorbeam, aduce intr-o oarecare masura cu cea a lui Chuck, desi lasata singura, probabil ca s-ar asemana ceva mai putin. Si evident ca Lack Of Comprehension e din acelasif film cu Architecture Of Incomprehension. Avem deci de a face cu pasaje care merg in traditia Death, Cynic sau Atheist, combinate cu propriile idei ale trupei, care se traduc in general fie in pasaje extrem de progresive, fie in momente de solouri melodice. Avem un baterist excelent si care-si foloseste mult si bine percutiile de tip efect. Avem doi chitaristi care stiu meserie. Avem un basist care iese in evidenta mai putin cu basul dar foarte mult cu vocea. Avem o trupa care are toate ingredientele necesare sa experimenteze teritoriile descoperite de predecesorii mentionati si sincer, daca vreun riff sau chiar ansamblul seamana pe alocuri cu ce-am ascultat la acestia nu ma supar foarte tare. Asta pentru ca stilul prin definitie presupune atat o asociere imediata intre ‘practicanti’, pe de o parte, dar si, pe de alta, permite metode de exprimare diverse, unele poate inca nedescoperite, permite experimente. Baietii de la Unreal Overflows si-au facut probabil doar incalzirea cu acest album. In mod cert, nu suna rau, chiar daca recicleaza cateva idei. Promite, asa cum produse spaniole de anul asta cu mici exceptii, promit cam toate. In mod si mai cert, pentru fanii genului e o productie care merita incercata macar o data.
Cynyc Nota: 8
|
Comenteaza la: Architecture Of Incomprehension