KALISIA - Cybion

Aparuta parca din neant, Kalisia a reusit sa produca unul dintre cele mai bune albume de metal progresiv ale anului. Nu este vorba de o trupa noua ci de un proiect care a stat la dospit timp indelungat. Primul demo al trupei %u2013 Whisper %u2013 a aparut in 1994 iar al doilea %u2013 Skies %u2013 in anul urmator. Dupa aceea s-a asternut tacerea si se parea ca trupa a renuntat sa mai compuna muzica.

Membrii trupei pretind ca au folosit acest timp pentru a produce o capodopera, un album perfect, slefuind fiecare particica din partitura. Aceasta afirmatie ma face sa rad %u2013 Dark Side of the Moon si Close to The Edge au fost produse intr-un an iar Metropolis Part II, Operation Mindcrime si Blackwater Park in doi. Nu cred ca daca Pink Floyd ar fi stat 15 ani sa slefuiasca Dark Side of the Moon produsul ar fi iesit cu mult mai bun. Mai mult, pe pagina oficiala a trupei se mentioneaza ca nu este vorba de o muzica facila, usor de receptat ci de un produs cu mai multe straturi de profunzime care trebuie ascultat cu atentie pentru a putea fi inteles si ale carui semnificatii se dezvaluie incet numai dupa cateva zeci de ascultari. Trebuie sa mentionez ca daca Mike Portnoy ar fi facut aceste afirmatii despre ultimul album Dream Theater as fi considerat ca e o dovada de aroganta sau de suprarapreciere insa in cazul Kalisiei am acceptat ca este doar naivitate.

Cybion este un album concept pe o tema SF %u2013 cea a contactului cu o civilizatie extraterestra. Pentru a aduce mai multa credibilitate si a dezvolta pana la capat conceptul a fost creata chiar si o limba %u2013 limba Kal, care %u201Cnu este o simpla traducere a englezei sau francezei%u201D ci %u201Cposeda propria gramatica, semantica si etimologie precum si o caligrafie unica%u201D rezultand din studiul unor limbi moarte sau vii (sanscrita, latina, engleza, araba, germana, etc). Kalisia nu dovedeste o originalitate deosebita prin crearea acestei limbi. Cu cateva decenii inainte o alta trupa progresiva franceza, Magma, descria contactul unei civilizatii extraterestre de pe planeta Kobaia cu pamantenii si in scopul obtinerii atmosferei autentice canta unele melodii in limba Kobaiana.

In teorie (cel putin asa sustin membrii trupei) albumul este compus dintr-o singura melodie. Faptul ca intre piese nu exista spatii ar trebui sa ne convinga de acest lucru. Totusi eu cred ca din acest punct de vedere kalisia nu reuseste sa convinga. De fapt, daca ma gandesc bine singurul album %u201Ccompus dintr-o singura melodie%u201D care pare unitar si monolitic este %u201CLight of Day, Days of Darkness%u201D al lui Green Carnation.

Din punct de vedere stilistic albumul este de metal progresiv completat cu pasaje de growling si influente din domeniul death-metalului si neoprogresivului. Pasaje agresive se alterneaza cu pasaje serene, linistite iar growlingului i se opune vocea lui Elodie Buchonnet intr-un duet de tipul %u201Cfrumoasa si bestia%u201D intalnit deseori in productiile de gothic metal. Practic, pe parcursul celor 20 de parti ale opusului, iubitorul de metal progresiv se poate delecta cu toate elementele de baza ale genului. Intalnim tranzitii intre portiuni rapide si lente, fragmente lirice de pian sau flaut, un aport consistent al clapelor, solouri de chitara si coruri etc. Pentru accentuarea atmosferei SF, in majoritatea pieselor apar si vocile %u201Crobotice%u201D si pasaje de muzica electronica. Chiar daca nici o melodie nu se desprinde prin melodicitatea refrenului si nu ramane in memoria ascultatorului (cum raman de pilda unele piese de pe albumele Ayreon) albumul impresioneaza prin complexitatea si frumusetea pasajelor instrumentale. Dupa cateva ascultari, pare la fel de proaspat si nu plictiseste. Bineinteles ca, datorita dorintei de obtinere a unitatii si coerentei, unele pasaje seamana intre ele iar uneori lungimile pieselor sunt nejustificate. In ansamblu insa Cybion este un album reusit. Este el albumul perfect care va zgudui pe amatorii de metal progresiv la fel cum a facut-o de pilda Metropolis Pt. II? Nu cred, pentru ca ii lipseste totusi ceva.

Albumul este insotit de un CD bonus care contine o prelucarre a primului demo al trupei si cateva piese cover dupa trupe pe care muzicienii le respecta si care i-au inspirat: Cynic, Dream Theater, Emperor si Loudblast. Productiile proprii sunt interesante, insa coverurile sunt banale fara sa fie nereusite. Pe album apar si cativa muzicieni invitati insa contributia lor este nesemnificativa.

Arthur Nota: 9