ARCTURUS - Sideshow Symphonies

Sideshow Symphonies FORMAT: CD
DATA APARITIEI: 19.09.2005
CASA DE DISCURI: Season of Mist
 
8.7
NOTA METALFAN:
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
 
9.0
NOTEAZA ALBUM: 18 voturi

Top 2005: #8
Arcturus more
Componenta:
Simen Hestnaes (Vortex) – voce
Jan Axel Von Blomberg (Hellhammer) - baterie
Steinar Johnsen (Sverd) - clape
Hugh Steven James Mingay (Skoll) - bas
Knut Magne Valle - chitara
Tore Moren - chitara
TRACKLIST:

01. Hibernation Sickness Complete02. Shipwrecked Frontier Pioneer03. Demon Painter04. Nocturnal Vision Revisited05. Evacuation Code Deciphered06. Moonshine Delirium07. White Noise Monster08. Reflections09. Hufsa

La finele anului 1996 casa de discuri britanica Misanthropy Records lanseaza cel de-al doilea album al norvegienilor Arcturus, La Masquerade Infernale (care ar fi trebuit initial sa se numeasca “The Satanist”!), un disc magnific, original, plin de idei inovatoare si experimente, care nu tine cont de nici o rigoare stilistica si spulbera complet cliseele in care metalul tindea sa devina incarcerat. La Masquerade Infernale avea sa devina peste ani unul dintre cele mai importante albume lansate in anii ‘90 de o trupa de metal norvegiana. Cine erau Arcturus? Nimeni altii decat membri ai trupelor Ulver, Winds, Mayhem si Ved Buens Ende, care, grupati sub bizara titulatura Arcturus lansasera deja in 1995 un album de debut fantastic, o mica bijuterie black metal, Aspera Hiems Symphonia.

Dupa o lunga absenta, perioada in care s-a zvonit ca grupul s-a desfiintat, in 2002 Arcturus socheaza cu un nou album, The Sham Mirrors, radical diferit de precedentul. Surprinzator, compozitiile pierdusera latura teatrala, extravaganta a lui Masquerade fiind mult mai directe, brutale si aproape conventionale. Apoi Arcturus intra iar intr-un con de umbra pentru a reaparea pe piata brusc in septembrie 2005 cu un nou contract (Season Of Mist) si un nou opus: Sideshow Symphonies.

De un lucru poti fi sigur la Arcturus. Nici un album nu seamana cu altul si cu certitudine este imposibil sa prevezi cum va suna urmatoare creatie a norvegienilor. Drept urmare am apasat play si… am ramas fascinat. Primul lucru care te loveste cand asculti Sideshow Symphonies este vocea. Multi s-au temut ca o data cu plecarea lui Garm din trupa va fi imposibil pentru Arcturus sa gaseasca un inlocuitor pe masura. Dar nu numai ca succesorul sau, Simen Hestnaes (Vortex – cunoscut poate multora de la Borknagar si Dimmu Borgir), se descurca fenomenal, dar vocea sa confera albumului o nota aparte. Probabil ca sunt doua categorii de ascultatori ai acestui album: cei care adora modul de interpretare al lui Vortex si cei care nu pot “inghiti” sub nici un chip modalitatile sale de exprimare vocala, caz in care audierea albumului devine un demers chinuitor pentru cei din urma. Dupa parerea mea, Sideshow Symphonies este motivul pentru care Dimmu Borgir ar trebui sa foloseasca mult mai mult capacitatile vocale ale lui Vortex.

Inca de la primele doua piese realizam ca Arcturus au renuntat la abordarea minimalista de pe Sham Mirrors in favoarea unui sound elaborat, mult mai complex si care cocheteaza adesea cu atmosfera carnivaleasca prezenta pe La Masquerade Infernale. Intalnim o suprapunere fantezista de elemente, aranjamente orchestrale ciudate, vibratii psihedelice, ruperi de ritm si schimbari de tempo abrupte, dar si o multitudine de riff-uri si solo-uri de chitara, emotionante interludii de pian si o sectie ritmica ce poarta amprenta inconfundabila a lui Hellhammer. Pe masura ce parcurgi cele 8 piese devine evident faptul ca in constructia muzicala a albumului rolurile principale le-au jucat clapele si vocea lui Vortex. Chitarile, intentionat “trase” mai in spate de productie, au uneori un rol mai degraba decorativ, complementar, desi la inregistrarea albumului au participat doi chitaristi. Nu prea are sens sa scoti o piesa din contextul albumului, dar am sa nominalizez totusi remarcabila compozitie Evacuation Code Deciphered, la care si-a adus contributia si Silje Wergeland, vocalista grupului Octavia Sperati.

Productia albumului este una speciala, sunetul are voit o aura spatiala, indusa pentru a transpune cat mai adecvat epopeea cosmica redata liric. Este insa necesar sa posezi originalul pentru a descoperi tot ce ascunde din punct de vedere al sunetului acest album.

Ramane in final o mare problema. Ce nota sa ii dai unui asemenea disc? Am sa ii dau totusi un 9 pentru ca altfel La Masquerade Infernale ar trebui sa primeasca nota 11. De altfel asta este problema principala a trupelor care lanseaza la un moment dat in cariera lor un album genial, toate realizarile lor ulterioare vor pali cand se vor raporta la acel produs.

Sideshow Symphonies ar fi fara indoiala o capodopera pentru o alta trupa. Asa insa, este doar un alt album Arcturus


Dragos P. more Nota: 9


Minus cu minus fac plus (parerea mea)

Inca am nevoie de consiliere si lectii particulare ca sa pot intelege pe deplin doua genuri de metal: progresiv si black. Cu black-ul credeam ca am scos-o la capat, pentru ca imi plac foarte mult Children Of Bodom. Pana am citit pe mai multe site-uri de afara ca nu mai sunt asa de cool: au facut pact cu diavolul, abandonand duritatea in favoarea popularitatii.

Sincer sa fiu, m-am mirat. Credeam ca oricine canta black face automat pact cu diavolul.

In ceea ce priveste progresivul, mi-au placut primele Dream Theater, ca sa descopar dupa aceea ca de fapt oamenii aia si-au vandut sufletul portativului. Instrumentisti extraordinari, suna in concert mai bine ca pe CD, cred (in profania mea) ca nu gresesc un bemol in viata lor. Dar de ce? Unde e gherla, unde e greseala, unde e injuratura care ma face constient ca nu sunt la Ateneul Roman?

Aceastea fiind zise, ma simt onorat sa va prezint Arcturus, un mix de black si progresiv foarte placut urechii. In primul rand, muzicienii merita descrieri de teroristi internationali. Stiti cum vine textul in filmele politiste de doi bani? Bob Richard a.k.a The Cut a.k.a Slobber a.k.a Little Riche a.k.a....

Cam asa sunt si baietii astia: Cutarica (ex-Cutarasu, ex-Cutarescu, ex-Cutarache), plus Cutarache (ex-Cutarescu, ex-Cutarica, ex-Cutarasu). Deci niste muzicieni cu lucruri la activ.

Intr-adevar, un ex vine din faptul ca trupa si-a schimbat numele din Mortem in Arcturus in 1990. Si, cu aceasta ocazie, si-a schimbat si stilul (au renuntat la slow-death, excelent). Dar experienta muzicala a oamenilor nu e de neglijat.

In al doilea rand, Arcturus continua sa experimenteze. Da, e toba rupatoare la ritm si la urechi, e riff-ul rapid, e clapa atmosferica – e black.

Dar: e vocea clara, e corul de la refren, e compozitia elaborata, e pasajul lung si perfect cantat – e progresiv.

In plus, ultima piesa are versuri in limba norvegiana – e pur si simplu ciudat.

Imi cer scuze daca par deplasat, dar as zice (pentru a cata oara as copia un cliseu?) ca albumul e foarte wagnerian. E intunecat, elaborat si foarte emotionant. Daca vreodata iubitorii de metal extrem si cei de metal elaborat ar fuma pipa de hasis a pacii, asta ar fi coloana sonora.

Hibernation Sickness Complete, Demon Painter si Moonshine Delirium sunt chestii de asculat si re-ascultat. Parerea mea.


Tzugu more Nota: 9


Yuuppi! Prima mea cronica in trei! Se pare ca am evoluat in grad. Sau nu e tot staff-ul disponibil? Sau e albumul jalnic si nu vrea nimeni sa-l faca? Sau ce? Las' ca vad io pe parcurs.... Ce-i chestia asta, Arcturus? E o marca de frigidere facute in Norvegia dupa licenta de la Gaesti? Sau ce? Io, mai mic si mai necunoscator, n-ascultasem din frageda pruncie, ca orice roacher care se respecta (vezi astia doi cu care impart cronica) La Masquerade Infernale. L-am descoperit mult mai tarziu, cand l-am salvat de praful care zacea pe carcasa, l-am sters, l-am ascultat si l-am pus la loc. Cand i-am mai dat o sansa, nu mai aveam idee daca trupa cu nume de frigider viking mai exista. Cand mi-a placut, am crezut ca e tarziu sa ma duc sa-mi depus jertfa la picioarele producathorului. Dar iata ca nu-i chiar asa. Acum mai am eu o sansa.

Acolo, in nord, de la atata frig si lipsa de soare, n-ai motive sa fi vesel prea mult. Veselia in exces te impinge la clisee, la cantecele despre bikini si decapotabile. Iar in loc de plaja relaxata, intunericul, frigul si vodka te imping la meditatie. Singuratatea te impinge sa tipi atat de tare incat sa te auzi doar tu. Esti inadaptat, nu te comporti ca toti cei din jurul tau si atunci cand canti, nu o faci ca sa fi la microfon. Atunci refulezi si iti versi tot amarul in fata celor care nu te-au auzit sau vazut niciodata. Si ei oricum nu te inteleg si te arata cu degetul... "uite-l si pe ciudatul ala...!! Crawl back to your cave, you freak!". Dar tie nu-ti pasa, pentru ca ala e sufletul tau. Si e al tau.

Pe de alta parte, asta-i problema uneori, cand stai ascuns in pestera: timpul trece pe langa tine, descoperi focul cand s-a inventat curentul electric si limba pe care o vorbesti, daca ti-o intelege cineva, nu se mai scrie de mult pe pereti. Apoi vezi ca fiecare carare pe care calci a mai fost batuta si eventual e deja autostrada iar drumurile te duc unde vor ele, nu unde vrei tu. Si atunci ce faci? O iei pe camp, in drumul pe care-l stii numai tu, plangi de unul singur, la lumina stelelor sau a farurilor, mergand spre o tinta despre care nu stii unde se afla si spre care nimeni nu e in stare sa te indrume. Si in fiecare zi mai scrii ceva, ce te-a lovit mai tare, in jurnalul tau de calatorie. Poate candva, din acest jurnal se va face un film de box-office. Sau poate nici macar un subiect de stire de la ora 5. Depinde de cine-l gaseste. Sau de cine-l citeste. Sau de cine da banii, sau de cine-l regizeaza sau de cine-l joaca si, evident, depinde de cine-l vede.

Din cinematograful meu virtual eu am iesit bulversat. Si-am mai intrat o data si inca o data si tot nu m-am lamurit daca filmul asta e comun sau genial. De aparte, e cu siguranta aparte. Imi plac atat de multe lucruri din el si in acelasi timp ma plictisesc atatea scene pe care le-am mai vazut de atatea ori. As mai intra sa-l mai vad odata, poate ma lamuresc. Oare ma primesc cu vodka?


Cynyc more Nota: 8


Posted at 15:08 |  22 Ianuarie 2006  | 2 Comentarii  | 15748 Vizualizari

Comenteaza la: Sideshow Symphonies

  • la albumul asta doar cynyc a fost dupa parerea mea cel mai realist.

    1. Posted by Tyberius | 08 Noiembrie 2006 01:08
  • a fost...cinic si atat. Nu a comentat muzica. Albumul este super,subtil,astral,aerisit. Versuri inteligente,ca de obicei! Mie imi place Daemonpainter la nebunie! Nu este direct,usor accesibil,e foarte rafinat. Nu are totusi nelinistea Mascaradei Infernale,dar tematica e alta...

    2. Posted by george | 02 Ianuarie 2007 20:03
COMENTARIUL TAU

Alte Albume

Har

Trupa: Dordeduh
Aparitie: 29.05.2021
Casa de discuri: Prophecy Productions
 - Har
TRACKLIST
01. Timpul întâilor02. În vielistea uitarii03. Descânt04. Calea magilor05. Vraci de nord06. Desferecat07. De neam vergur08. Vaznesit

Obarsie

Trupa: Sur Austru
Aparitie: 12.02.2021
Casa de discuri: Avantgarde Music
 - Obarsie
TRACKLIST
1. Cel din urma2. Taina3. Codru Moma4. Cant adanc5. Caloianul6. Ucenicii din Hartop I7. Ucenicii din Hartop II

Long Day Good Night

Trupa: Fates Warning
Aparitie: 06.11.2020
Casa de discuri:
 - Long Day Good Night
TRACKLIST
01. The Destination Onward02. Shuttered World03. Alone We Walk04. Now Comes the Rain05. The Way Home06. Under the Sun07. Scars08. Begin Again09. When Snow Falls10. Liar11. Glass Houses12. The Longest Shadow of the Day13. The Last Song

Grandeur

Trupa: White Walls
Aparitie: 23.10.2020
Casa de discuri:
 - Grandeur
TRACKLIST
01. False Beliefs02. Eye for an I03. Home Is on the Other Side04. Holy Worse05. Velvet06. Speaking in Tongues07. Starfish Crown08. Locked-in Syndrome09. Month’s End10. The Descent11. Marche Funèbre

Gloria

Trupa: The Mono Jacks
Aparitie: 26.01.2020
Casa de discuri:
 - Gloria
TRACKLIST
01. Nemuritori02. Ce se întâmpla03. Gloria04. Om05. Umeri aurii06. Caleidoscop07. Spuneai08. Caffè sospeso09. Noua vieti10. Ce ramâne11. Zbor

The God-Shaped Void

Trupa: Psychotic Waltz
Aparitie: 14.02.2020
Casa de discuri: InsideOut
 - The God-Shaped Void
TRACKLIST
01. Devils and Angels02. Stranded03. Back to Black04. All the Bad Men05. The Fallen06. While the Spiders Spin07. Pull the String08. Demystified09. Season of the Swarm10. Sisters of the Dawn11. In the Silence