THE DEVIL WEARS PRADA - With Roots Above and Branches Below
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 05.05.2009 CASA DE DISCURI: Ferret Music 9.0
NOTA METALFAN: 8.3
NOTEAZA ALBUM: 7 voturi
|
The Devil Wears Prada Componenta: Mike Hranica - voce; Jeremy DePoyster - chitara, voce; Chris Rubey - chitara; Andy Trick - bas; James Baney - clape, sintetizator, pian; Daniel Williams - tobe. |
TRACKLIST: 01. Sassafras02. I Hate Buffering03. Assistant to the Regional Manager04. Dez Moines05. Big Wiggly Style06. Danger: Wildman07. Ben Has a Kid08. Wapakalypse09. Gimme Half10. Louder Than Thunder11. Lord Xenu |
The Devil Wears Prada au lansat in data de 5 mai, cel de al treilea album de studio, material intitulat With Roots Above and Branches Below, de asemenea primul material aparut sub egida casei de discuri Ferret Music, una dintre cele mai importante rampe de lansare pentru artisti a caror muzica imbratiseaza sonoritatile metalice ce au terminatia *core. La fel s-a intamplat si in cazut celor de la The Devil Wears Prada, care odata cu lansarea materialului de fata au devenit unul dintre cele mai importante nume ale label-ului mai sus amintit. Si este, pot spune, un lucru normal in conditiile date. Cu o imagine dichisita ce atrage inevitabil atentia asupra trupei (prin imagine am inclus si artwork-ul discului de fata, artwork asupra caruia si-a pus amprenta Daniel Seagrave, "vinovat" pentru imaginea unor discuri precum Suffocation - Effigy of the Forgotten, Nocturnus - The Key sau Hypocrisy - Penetralia) dar si cu o muzica ce se afla intr-o permanenta evolutie, cei de la The Devil Wears Prada nu aveau cum sa dea gres. Discul de fata, With Roots Above and Branches Below, ar putea fi descris cel mai bine pentru cei ce nu au facut contact cu muzica trupei pana in prezent ca fiind din punct de vedere stilistic, intalnirea dintre Atreyu si Unearth, mai exact muzicalitatea primilor si forta si energia molipsitoare a celor din urma. ( ) Productie, executie, compozitii energice.
H. Nota: 9
|
Albumul nu-i chiar atit de brutal ca celelalte.Are mai multa melodicitate si unele piese aduc a Soilwork, altele a Bullet For My Valentine. ( Vremuri de restrishte ...deh, or fi devenit melancolici nitzel).
Altfel, suna bine si e normal sa sune bine avind in vedere scoala americana de sunet. In ceea ce priveste productia (data pe din doua cu Joey Sturgis ) n-aveau cum sa rateze, avind in vedere ca Sturgis e un fanatic din noua generatie.