TYPE O NEGATIVE - World Coming Down

Si daca tot scriam in recenzia lui October Rust ca Type O Negative au reusit sa surprinda toata suflarea metalica printr-o abordare neasteptata, evitand sa cada prada tentatiei de a produce Bloody Kisses nr.2, albumul de fata a pastrat tendinta trupei de a uimi auditoriul printr-un sound si o abordare diferite, conservandu-si, cu toate acestea, identitatea.

Perioada de dupa 1996 si pana la World Coming Down a coincis cu o serie de decese in familia lui Peter Steele, precum si cu acutizarea tendintelor  sale depresive. Acest lucru, precum si dependenta de cocaina si alcool a liderului Type O Negative au afectat semnificativ procesul creativ, astfel incat rezultatul finit e cel mai serios, dark si negativ album din toata discografia trupei. Auditiile cu zambetul condescendent pe care le aveam in cazul unor piese precum My Girlfriend’s Girlfriend sau chiar Black No.1 sunt de domeniul trecutului si totalmente nepotrivite in cazul de fata. De asemenea, cu scop pur informativ, World Coming Down a constituit un soi de esec comercial.

Moartea e omniprezenta in lirica lui Peter Steele, fie ca vorbim despre anticiparea ei (interludiile Sinus, Liver si Lung), fie ca vorbim despre procesul in sine (Everyone I Love is Dead, Everything Dies, World Coming Down).

Piesele au o structura mult mai directa, chiar clasica, clapei ii revine acum doar un rol secundar, mai mult de coloratura, iar chitara suna aspru si frust, producand o serie de riffuri doomy si grele ca plumbul, influentele Black Sabbath fiind destul de evidente pe World Coming Down.

Ca tot vorbeam despre interludii ceva mai devreme, piesa White Slavery ne face cunostinta cu un alt nou prieten al lui Peter Steele, moartea alba. Ar mai fi de remarcat faptul ca, atunci cand drogurile si alcoolul iti mananca tot timpul, nu mai ai timp nici de femei. Drept dovada, singura piesa care vorbeste despre relatia cu sexul opus e Pyretta Blaze, numai ca aici barbatului ii revine rolul de obiect al torturilor partenerei. Nasol moment!

Daca hit-ul absolut al discului este compozitia Everything Dies, centrul de greutate il constituie piesa de titlu, atat la propriu, cat si la figurat, fiind plasata exact in centrul albumului si avand si cea mai lunga durata de pe disc. Este o piesa cu strofe crunte si pline de frustrare adanca, dar avand refrene de o melodiciate dureroasa si de o franchete dezarmanta.

Probabil ca, in lumina evenimentelor actuale, puterea de anticipare manifestata de Peter Steele pe World Coming Down poate parea socanta (sau nu?) multora. As fi tentat, la randul meu, sa pic acum in butoiul cu melancolie si sa regret amarnic marele om care tocmai ne-a parasit, dar, vorba lui Peter Steele: “It’s better to burn quickly and bright/ Than slowly and dull, without a fight.”

Sake Nota: 9