ELECTRIC WIZARD - Black Masses

Electric Wizard fumeaza prea multa iarba! Doar asa pot sa-mi explic cum de au uitat ca au mai scos albumul asta de cateva ori in ultimii ani, e drept, cu alta grafica.

Te rog sa nu ma intelegi gresit! Ii urmaresc pe cei de la Electric Wizard de vreo 10 ani, de pe la Dopethrone. Primele albume mi-au placut, in sensul ca le-am vazut ca pe o declaratie, ca pe un punct de plecare intr-o abordare radicala a unor teme clasice din metal. Totusi, dupa mai bine de 15 ani si 6 albume repetitive, oricat de buna a fost intentia initiala, ea s-a pierdut, asa cum orice gluma, oricat de buna ar fi, isi pierde hazul daca o auzi la nesfarsit.

Black Masses e complet lipsit de orice surpriza, are acelasi sunet heavy-psychedelic-doom ca toate celelalte creatii Electric Wizard de pana acum, asa ca, daca trupa iti place, o sa-ti placa si in continuare. Pe mine, tocmai stagnarea asta ma indispune. Spre deosebire de Cathedral, care, de la un album la altul, te incanta cu noi fatete ale sunetului lor de baza, Electric Wizard se complac sa faca play back, la infinit, dupa o copie trasa prost a primului album Black Sabbath.

Incerc totusi sa extrag, din zidul de sunet monoton care domina Black Masses, cateva piese care mi-au atras atentia. Avem piesa titlu, care deschide albumul si, astfel, beneficiaza de toata doza de rabdare a ascultatorului; e, de altfel, un pic mai rapida si are un refren destul de catchy. Urmeaza Venus in Furs (nu este celebra piesa Velvet Underground, cu toate ca as fi vrut sa aud cum o maltrateaza Electric Wizard), care are un feeling foarte ‘60’s si psychedelic, poate din cauza efectelor prin care e redata vocea. Dintre piesele cat de cat structurate, as mai mentiona Scorpio Curse, cu o tenta bluesy si niste solo-uri interesante. In rest, piese prea lungi si lipsite de orice inspirate, care repeta la infinit cateva riff-uri. Cam putin pentru auto-declarata “cea mai heavy formatie din univers”.

Prin anii ’90, l-am auzit pe Pittis spunand despre muzica celor de la Grateful Dead ca o poti intelege deplin doar daca intri pe aceeasi lungime de unda cu creatorii ei. Pastrand, bineinteles, proportiile, trag concluzia ca, in seara asta, din cauza ca n-am baut decat cateva pahare de vin, pur si simplu nu pot intra pe aceeasi lungime de unda cu Electric Wizard, ca sa-i inteleg pe deplin.

In orice caz, daca iti plac temele pseudo-satanice de inspiratie Black Widow si cu iz de film de groaza din anii ’70, iti recomand sa asculti albumul de debut al trupei canadiene Blood Ceremony, din 2008. Crede-ma, e o experienta mult mai interesanta si variata decat Electric Wizard!

Gedi Nota: 5