SOULFLY - Conquer
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 29.07.2008 CASA DE DISCURI: Roadrunner 10.0
NOTA METALFAN: 8.6
NOTEAZA ALBUM: 13 voturi
Top 2008: #183 |
Soulfly Componenta: Max Cavalera - voce, chitara; Marc Rizzo - chitara; Bobby Burns - bas; Joe Nunez - tobe |
TRACKLIST: 01. Blood Fire War Hate02. Unleash03. Paranoia04. Warmageddon05. Enemy Ghost06. Rough07. Fall of the Cycophants08. Doom09. For Those About to Rot10. Touching the Void11. Soulfly VI |
Eram curios sa vad daca toata valva starnita in jurul proiectului Cavalera Conspiracy i-a secat lui Max o parte din resursele creative pe care le investeste in Soulfly. Ei bine, nici pe departe. Soulfly suna excelent, iar Max insusi are la fel de multa vitalitate ca pe vremea anilor de glorie cu Sepultura. Admit ca mi-au placut toate albumele Soulfly, deci exista o doza de subiectivism aici, insa opusul asta mi se pare foarte reusit pentru ca se joaca foarte bine cu agresivitatea pieselor. Inceputul e extrem de violent, cu un Blood Fire War Hate, care sunt la fel de „rau” ca si titlul (David Vincent de la Morbid Angel stie de ce:); urmata imediat de un Unleash foarte ritmat care mi-a adus cumva aminte de perioada Chaos AD (si aici avem un alt invitat – Dave Peters de la Throwdown). Paranoia si Warmageddon sunt o idee mai lente, mai „apasate”, te lasa sa-ti tragi rasuflarea, Enemy Ghost revine la ritmul lui Unleash, dupa care Rough mitraliaza foarte aproape de intensitatea primei piese. Dupa aceasta parte „in oglinda”, albumul se construieste ca o alternare de pasaje rapide si violente cu momente calme (cum ar fi inceputul si sfarsitul piesei Fall Of The Cycophants sau ultima piesa – Soulfly VI). Si, pentru ca „meciul a avut de toate”, versurile au acelasi efect devastator ca si muzica albumului. Nu sunt mare fan al repetitiei ca figura de stil, dar cred ca putini oameni pot spune convingator: „I’m talking revolution/Destroy this f***ing place/I’m talking retribution/Destroy this f***ing place/I’m talking devastation/Destroy this f***ing place/I’m talking execution/Destroy this f***ing place”. Sau „Welcome to planet DOOM/There’s your salvation DOOM”. Poate ca sunt versuri pe care daca le-ai auzi pe alta muzica (de exemplu pe hardcore-ul pe care le auzi de obicei) n-ar mai fi la fel de convigatoare, dar puse pe riff-urile astea demente au un cu totul alt efect. Concluzie: tare-tare de tot. Tot ce asteptati de la Soulfly si ceva in plus. Gandit pana la ultima picatura. Si, daca imi permiteti, va recomand un mic experiment: ascultati in shuffle mode. Nu va mai fi la fel. (+) enumerarea ar fi prea lunga; ca sa fiu totusi mai specific, inovatia, deschiderea spre experiment; de exemplu, colaborarea cu muzicianul francez de dub Fedaya Pacha
Tzugu Nota: 10
|
cred ca esti fan soulfly ca arunci prea usor cu 10-le
Album rau nu e...e mult mai bun decat Dark Ages...dar e sub Primitive si Phrophecy...fara suparare dar...nu e deloc de 10.
nu e mai bun decat Dark Ages,si e sub nivelu lui Cavalera Conspiracy............[.pararea mea]