ONE MAN ARMY AND THE UNDEAD QUARTET - Error In Evolution

Am vazut One Man Army And The Undead Quartet live la Metalcamp in 2006 si am ramas impresionat atat de energia trupei cat si de executia impecabila, mai ales ca mi s-au parut piesele cantate si mai in viteza decat pe album. Si daca albumul anterior, reusit, ce-i drept, nu m-a incantat peste masura, am asteptat cu curiozitate aparitia produsului 2007 al trupei.

Error in Evolution nu e nici pe departe o eroare in evolutia trupei, trupa mergand un pic mai departe fata de thrash/death/gothenburg/metalcore-ul practicat cu consecventa pana acum si ingloband tot mai mult o serie de noi elemente, partile de instumentatie death cu armonii melodice ale chitarilor fiind mai prezente in piese de genul The Sun Never Shines sau Nightmare in Ashes and Blood. Fara sa remarc nimic spectaculos la prima parte a acestui album, trebuie sa mentionez totusi inclinatia catre melodie si la nivelul solourilor, care imi amintesc de James Murphy, avand insa dezavantajul ca sunt foarte scurte.

Beneficiind de o productie exelenta, Error In Evolution scoate in fata in primul rand mixul in stilul anilor '2000, orientat spre chitara, toba mare si premier, cu un bas asternand o frecventa joasa patrunzatoare, din care vocea nu acopera nimic nici macar in momentele de growl. Cum insa productia trupelor de gen e un ultimii ani aproape fara cusur, asta aproape ca nu mai poate fi considerat un plus ci mai degraba o parte esentiala a retetei. In rest, dinamica si foarte mult nerv, thrash cat incape si ceva balans unde e cazul si o iesire totala din peisaj spre final de album, incepand cu He's Back (The Man Behind The Mask), orchestrata in stil Hypocrisy si cu refrenul cantat cu voce calda si cu dublaje care par sa iasa dintr-o piesa Sonata Arctica. Pe Heaven knows no pain intalnim nu numai aceasi voce melodica dublate de tipete dar si prima clapa, pentru ca albumul sa se incheie revenind la sunetul sau general ba chiar cu mai multa violenta si cu o insertie scurta  de shredding-blastbeat superrapide, in maniera black metal, pe refrenul Hail the king.

Daca albumul ar fi inceput de pe la piesa 5, as fi fost super incantat. Din pacate, primele piese, fara sa fie rele deloc, sunt din punct de vedere componistic, sub posibilitatile aratate de urmatoarele (acestea din urma find motivul pentru jumatatea de punct peste 8). Insa chiar si asa, Error In Evolution se prezinta ca o realizare solida si bine lucrata si care arata o trupa cu un posibil viitor de senzatie.

Cynyc Nota: 8.5