TRAIL OF TEARS - Free Fall Into Fear
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 28.02.2005 CASA DE DISCURI: Napalm Records 8.5
NOTA METALFAN: 8.6
NOTEAZA ALBUM: 4 voturi
Top 2005: #89 |
Trail of Tears Componenta: Ronny Thorsen - voce Kjetil Nordhus - voce Terje Heiselda - chitara Runar Hansen - chitara Jonathan Perez - baterie Kjell Rune Hagen - bass Frank Roald Hagen - clape |
TRACKLIST: 01. The Architect of My Downfall02. Joyless Trance of Winter03. Drink Away the Demons04. Point Zero05. Dry Well of Life06. The Face of Jealousy07. Carrier of the Scars of Life08. Watch You Fall09. Frail Expectation10. Cold Hand of Retribution |
Catalogati drept gothic de catre casa lor de productie, norvegienii de la Trail of Tears depasesc putin sfera gothicului osciland intre un metal agresiv, plin de riffuri grele si vocalize suparate si un metal bizar ce se apropie cand de nu-metal prin vocile sintetizate si chitarile "chinuite", cand de o abordare suprarealista a metalului, prin voci extrem de ciudate si riffuri ce iti lasa uneori impresia ca melodia lipseste cu desavarsire. Punctul forte al formatiei il reprezinta alternanta vocilor, acoperind o gama variata de abordari, cei doi vocali completandu-se foarte bine ( Kjetil Nordhus face vocea si pe Green Carnation ). O formatie care arata cu adevarat la ce sunt bune doua voci masculine cu timbre si personalitati diferite. Instrumentatia nu este rea, dar desele treceri intr-o realitate dominata de furie, ura si nebunie, face ca mesajul sa fie destul de greu de inteles, trebuind sa fi intr-o forma destul de buna pentru a intelege ceea ce vor trupetii sa zica. Usor usor psihoza te cuprinde si incepi sa gusti din Free fall into fear , ramane insa la latitudinea fiecaruia sa faca asta, sa dea credit formatiei pentru a putea patrunde dincolo de aparenta nebunie si dezordine care pare a-i fi caracteristica. Spre exemplu, Drink Away the Demons incepe intr-un mod absolut psihedelic, te faci sa astepti cine stie ce dementa sonora, pentru ca mai apoi sa intru cu un riff si o voce in forta, captivandu-ti atentia. Si asta nu e totul, spre jumatatea piesei avem un cor absolut genial, dublat de clapa, pentru ca in urmatoarele secunde sa intre un solo de chitara superb, cu mult groove, specific anilor 70-80. Trail of Tears sunt o nuca greu de spart, abordarea lor fiind una speciala, foarte personala, imbinanand agresivitatea cu bizarul, fiind intr-adevar gotica prin imbinarea contrariilor, fie ca sunt reprezentate de voci, claviatura sau de riffuri.
SkyDancer Nota: 8.5
|
Comenteaza la: Free Fall Into Fear