Asteptam cu mare nerabdare albumul de debut Holyhell avand in vedere prestatia live pe care am apreciat-o foarte mult la B%u2019estfest Aftershock. Formata in 2005, Holyhell a lansat EP-ul Apocalypse in 2007 si dupa cum poate stiti, se afla sub aripa Magic Circle Music, label-ul celor de la Manowar. Ca stil, vorbim de un heavy-power simfonic, iar ca tematica abordata de elemente eschatologice crestine, ingeri, demoni si alte asemenea. Wings of Light deschide discul destul de in forta, cu vocea care tempereaza burst-ul de chitara. Din pacate, o cam tempereaza de tot, fiindca piesa nu-si regaseste forta. In continuare Prophecy se bazeaza pe un inceput de clape si un riff catchy si se dovedeste o piesa mai reusita din punctul meu de vedere. Tendinta e de crestere, imi zic eu, asa ca asteptam o piesa sa ma dea pe spate cat de repede. Urmeaza Revelations, care scade tempo-ul la un nivel mediu si din pacate acolo ramane pe piesele urmatoare, exceptand balada The Fall. Mephisto este prima piesa care a reusit sa-mi capteze din nou atentia, o piesa instrumentala cu parti de pian si chitara foarte frumoase. In continuare Gates of Hell imi reda bucuria de a asculta ... in sfarsit o piesa care mi s-a parut cu adevarat reusita. Interesant este si cover-ul Resurrection (Godgory), o piesa care imi place foarte mult si pe care a fost interesant sa o aud cantata in aceasta forma; desi incepe mai stangaci pe partea vocala fata de original, creste ca forta si feeling pe parcurs, devenind un cover reusit in final. Last Vision iar scade tempo-ul, cu o variatie importanta la refren, care e mult mai rapid si memorabil. Piesa are calitatea de a se construi, de a capata mai multe elemente si de a creste in profunzime a sunetului pe masura ce progreseaza. Apocalypse este o piesa destul de vivace si cu destule parti bune, dar parca s-ar fi putut scoate mai mult din ea. Armageddon incheie albumul intr-o maniera placuta auzului, cu un ritm catchy si unele tente clasice in modulatiile vocii care reusesc sa dea o atmosfera epica. O parte a doua a albumului mai reusita decat inceputul. Acum per total, discul mi-a placut dar nu m-a impresionat. Piesele nu sunt rele, ba chiar au elemente foarte reusite, dar in general nu reusesc sa fie memorabile, se pierd intr-un sound si o formula generica a trupelor de gen. La partea de compozitie este un element pe care l-am remarcat: in ideea de a evita unele formule ultra-clasice se fac niste treceri intre diverse pasaje care par cumva fortate si nelalocul lor, nenaturale. E foarte posibil ca acesta incercare de originalitate sa fie in fapt motivul pentru care unele piese, cu toate ca au elemente foarte reusite, cumva parca nu se leaga. Si ar mai fi problema de tempo prea lent si prea putina forta pe multe piese. Vocea suna bine, cu un timbru frumos si unele modulatii neasteptate cateodata, dar parca prea se bazeaza toate compozitiile pe ea. Ce mi se pare ca ofera multa varietate compozitiilor este partea de chitara solo, care are niste momente deosebite. Un album mediu, care ar fi avut nevoie de mai multa inspiratie la compozitii, din partea unei trupe care dupa parerea mea poate mai mult de atat. Piese care mi-au parut reusite: Mephisto, Gates of Hell, Resurrection, Last Vision, Armageddon ( ) Voce si chitara solo care ies in evidenta; elemente foarte reusite pe destule piese ... (-) ... Care din pacate prea rar se leaga asa cum ar trebui pentru a face piesele memorabile
|
Comenteaza la: Holyhell