CAGE - Science of Annihilation

Science of Annihilation FORMAT: CD
DATA APARITIEI: 22.05.2009
CASA DE DISCURI: Music buy mail
 
8.0
NOTA METALFAN:
3
3
3
3
3
3
3
3
3
3
 
8.4
NOTEAZA ALBUM: 9 voturi

Cage more
Componenta:
Sean Peck - voce;
Dave Garcia - chitara, voce;
Anthony Wayne McGinnis - chitara, voce;
Mike Giordano - bas, voce;
Norm Leggio - tobe
TRACKLIST:

01. The Power that Feeds02. Planet Crusher03. Scarlet Witch04. Spirit of Vengeance05. Black River Falls06. Operation Overlord07. Power of a God08. Speed Kills09. Stranger in Black10. Die Glocke11. Spectre of War12. Science of Annihilation13. At the Edge of the Infinite

Primele albume ale americanilor din San Diego, Unveiled (1998) si Astrology (2000) nu m-au impresionat prea tare, insa chiar si asa prezentau cateva aspecte care lasau sa se intrevada un mare potential. Cand a aparut Darker Than Black, in 2003, numele Cage a inceput sa fie intonat cu respect. Expresia lor stilistica, un mix de US power si influente Judas Priest din perioada Painkiller, capatase identitate, coerenta si, cel mai important, calitate. Intesat de imnuri heavy metal ca Blood Of The Innocent sau Wings Of Destruction, Darker Than Black i-a pus pe Cage pe harta metalului mondial si californienii au vrut sa se asigure ca raman acolo. Asa ca, in 2007, au lovit planeta cu Hell Destroyer, un album aspru si intens, cu o balanta excelenta de agresivitate si melodie, cu riffuri rapide, leaduri incandescente si o performanta vocala prin care Sean Peck s-a impus, in ochii mei cel putin, drept un solist de clasa mondiala. Sub furia metalica a instrumentelor, o poveste mistica cu un suspans bine dozat, descriind plastic comploturi satanice, anticristi, legiuni de ingeri si demoni si razboaie apocaliptice, a adus un plus de farmec albumului.

Am simtit nevoia acestui scurt istoric din doua motive. Primul: Cage sunt inca relativ necunoscuti publicului din Romania. Al doilea: pentru a vedea cum sta Science Of Annihilation in discografia lor. Poate ar trebui sa zic din start ca albumul nu este unul perfect, dar reprosurile care i se pot face sunt mai degraba minore, asa ca o sa le trimit direct la rubrica de minusuri si o sa pastrez spatiul cronicii pentru aspectele pozitive, mult mai interesante. Dupa ascultari repetate, am ajuns la concluzia ca americanii au facut o miscare inteligenta pe acest album: in loc sa incerce sa depaseasca in intensitate Hell Destroyer - chestie aproape imposibila, dupa parerea mea -, au facut elegant un pas in lateral si au venit cu ceva usor diferit. Un album mai aerisit, poate mai melodic, in care piesele hiperagresive sunt alternate inspirat cu altele mai asezate, cu multe influente traditionale. Asa au aparut piese care respira heavy metal clasic prin toti porii, Spirit Of Vengeance sau Stranger in Black ducandu-ma cu gandul la Priestul inceputului de ani ‘80, in special ultima din ele, o bijuterie heavy cu un bridge si refren de exceptie, cu un Sean Peck mulat perfect pe modelul vocal promovat de Halford. Marele danez nebun este o alta influenta traditionala pentru Cage, care daca in trecut compuneau omagiala King Diamond, acum il celebreaza in Black River Falls, o piesa cu bridgeuri sinistre (Little children lurk in the night/Little children why won't they die?) si parti atmosferice nepamantesti, demna chiar de marile albume ale regelui.

Sa nu se inteleaga totusi ca Science of Annihilation ar fi un album bland. Piesa titlu si deschizatoarea Planet Crusher sunt power metal de violenta maxima, cu drumming intens, multumita noului recrut Norm Leggio, celebru din activitatea cu Psychotic Waltz, si cu pasaje thrashy reminiscente de Agent Steel. Iar Die Glocke este o piesa absolut monstruoasa, cu un combo riff principal/linie melodica vocala garantat sa faca pielea de gaina oricui s-a aratat vreodata interesat, fie si tranzitoriu, de muzica heavy metal. Speed Kills si Scarlet Witch sunt alte doua piese in forta care confirma autocaracterizarea americanilor: „Cage put the power back in power metal”.

(+) riffurile, bateria, Sean Peck.
(-) solouri si unele pasaje instrumentale un pic sub nivelul albumului precedent; o piesa substandard (Power of a God)


helldrasil more Nota: 9


Cage e o trupa care nu imi spune nimic. Daca nu ar fi venit helldrasil cu recenzia lui laudativa, nici eu n-as fi avut nimic de spus despre Cage, as fi trecut peste discul asta ca si cum nu ar fi existat. Acum daca tot exista si pe siteul nostru, e bine sa aveti imaginea completa, pentru ca trupa asta poate fi vazuta si altfel.

Pe scurt, nu are rost sa va deranjati. Cage cinta heavy metal. Cinta cu aplomb si cu furie si fac galagie mare. Dar dupa ce Cage a terminat de cintat, heavy metalul ramine exact la fel cum era inainte. Nu se clinteste un fir de praf de pe copertile vinilurilor cu Priest (mai ales Painkiller si Jugulator) si King Diamond. Nu poti crea nimic de la zero, de acord. Trupele sunt influentate de alte trupe. Cage nu copieaza efectiv, ci folosesc niste clisee peste care contributia personala e infima si tine mai mult de productie si tehnica, decit de inovatie la nivel de compozitie.

In schimb, vocalul Sean Peck copiaza. Copiaza maniera de a interpreta a lui Halford si, uneori King Diamond. Timbrul ti-l da natura, nu ai ce sa faci si poti prea putin sa-l schimbi, dar ce faci cu el, asta e decizia ta. In loc sa isi gaseasca un fel propriu de a-si folosi talentul, Sean Peck copiaza o tehnica verificata si eu asta nu pot aprecia in nici un caz. La fel cum nu-l apreciez pe Lande, desi recunosc ca e dotat de natura, sau cum nu l-am apreciat pe Sammet pina acum recent, cind a inceput sa se desprinda de imaginea de clona Kiske. Voce buna nu inseamna automat si vocal bun.

Asta la modul obiectiv. La modul subiectiv, mi se pare ca sunt total neinspirati, nu mi-a ramas in minte absolut nimic din ce am ascultat, decit ca e galagie mare si repetitivitate. Sunt trupe fara pretentii de originalitate pe care le apreciez, atunci cind sunt inspirate. Uneori inspiratia poate atirna mai greu decit originalitatea. Chiar si niste formule clasice, tocite si rastocite pot fi reinventate, cu putina imaginatie. Sau pot fi repovestite frumos. Dar nu este cazul trupei Cage. Cage e doar zgomot pentru mine. Sunt tehnici si sunt plini de energie. Dar nu e suficient, nici pe departe.


Klawz more Nota: 7


Posted at 10:49 |  22 Iulie 2009  | 9 Comentarii  | 4851 Vizualizari

Comenteaza la: Science of Annihilation

COMENTARIUL TAU

Alte Albume

Har

Trupa: Dordeduh
Aparitie: 29.05.2021
Casa de discuri: Prophecy Productions
 - Har
TRACKLIST
01. Timpul întâilor02. În vielistea uitarii03. Descânt04. Calea magilor05. Vraci de nord06. Desferecat07. De neam vergur08. Vaznesit

Obarsie

Trupa: Sur Austru
Aparitie: 12.02.2021
Casa de discuri: Avantgarde Music
 - Obarsie
TRACKLIST
1. Cel din urma2. Taina3. Codru Moma4. Cant adanc5. Caloianul6. Ucenicii din Hartop I7. Ucenicii din Hartop II

Long Day Good Night

Trupa: Fates Warning
Aparitie: 06.11.2020
Casa de discuri:
 - Long Day Good Night
TRACKLIST
01. The Destination Onward02. Shuttered World03. Alone We Walk04. Now Comes the Rain05. The Way Home06. Under the Sun07. Scars08. Begin Again09. When Snow Falls10. Liar11. Glass Houses12. The Longest Shadow of the Day13. The Last Song

Grandeur

Trupa: White Walls
Aparitie: 23.10.2020
Casa de discuri:
 - Grandeur
TRACKLIST
01. False Beliefs02. Eye for an I03. Home Is on the Other Side04. Holy Worse05. Velvet06. Speaking in Tongues07. Starfish Crown08. Locked-in Syndrome09. Month’s End10. The Descent11. Marche Funèbre

Gloria

Trupa: The Mono Jacks
Aparitie: 26.01.2020
Casa de discuri:
 - Gloria
TRACKLIST
01. Nemuritori02. Ce se întâmpla03. Gloria04. Om05. Umeri aurii06. Caleidoscop07. Spuneai08. Caffè sospeso09. Noua vieti10. Ce ramâne11. Zbor

The God-Shaped Void

Trupa: Psychotic Waltz
Aparitie: 14.02.2020
Casa de discuri: InsideOut
 - The God-Shaped Void
TRACKLIST
01. Devils and Angels02. Stranded03. Back to Black04. All the Bad Men05. The Fallen06. While the Spiders Spin07. Pull the String08. Demystified09. Season of the Swarm10. Sisters of the Dawn11. In the Silence