PENUMBRA - Seclusion

În anul 1999, parca de nicaieri, a aparut o trupa frantuzeasca charismatica si foarte profesionista, cu un sound apropiat de black metal-ul melodic, dar influentat si de alte sonoritati, rezultatul fiind un melanj destul de original si foarte bine cantat. Este vorba de Penumbra si de albumul de debut, Emanate. Dupa cel de-al doilea album de studio (The Last Bewitchment), un produs facil si orientat spre un sound mult mai accesibil, care pe mine nu m-a convins absolut deloc, in anul 2004 francezii isi fac revenirea cu Seclusion, album despre care voi vorbi in randurile urmatoare.

Din black metal-ul albumului de debut nu ramane decat vocea, muzica parasind complet acea zona si indreptandu-se spre un metal mult mai melodios, garnisit cu multe solo-uri de chitara, voci angelice, coruri, clape si instrumente clasice. Incercarea de abordare a unui public mult mai numeros este evidenta si trupetii isi fac foarte bine treaba, dar pierd enorm la capitolul originalitate care din pacate pe Seclusion este aproape inexistenta. Multe dintre partiturile vocale feminine aduc cu The Gathering (perioada noua) si multe teme orchestrale denota clare influente Lacrimosa sau Therion, lucru care pe mine m-a deranjat, stiind ca Penumbra e o trupa cu un potential deosebit. Pacat de piesa numarul unu a albumului, Tragical Memories, care este excelent scrisa si depaseste clar nivelul unui album mediu si lipsit de stralucire.

Sake Nota: 7