ILLNATH - Second Skin of Harlequin
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 07.08.2006 CASA DE DISCURI: Worldchaos Production 9.0
NOTA METALFAN: 8.4
NOTEAZA ALBUM: 4 voturi
Top 2006: #213 |
Illnath Componenta: Narrenschiff - voce Pete - chitara Kenneth - bas Tyr - clape Lars - tobe |
TRACKLIST: 01. And there Was Light02. Virgin Soil03. Pieta04. Sought by the Fallen One05. She the Plague06. Feathers Shall Fall07. Clockwork of Time08. Book of Sand |
Cand o trupa cu renume se pregateste sa puna pe piata un album toata lumea sta “pe varfuri” asteptand. Viziteaza zilnic siteul oficial si pe cele de specialitate, in speranta scurgerii vreunei informatii. Cand trupa cu renume lanseaza pe piata albumul mult asteptat, este un adevarat eveniment. O sarbatoare. Toata comunitatea este incantata si uimita de mostrele de maiestrie, inspiratie, sound, gaselnite componistico-tehnice inedite si cate si mai cate. Se iarta chiar si scaparile si minusurile, in timp, aceste fiind umbrite de marimea numelui. Insa cu mult mai uimitor este momentul cand o trupa fara renume, sau sustinerea vreunui nume greu, reuseste exact acelasi lucru. Si asta dupa o serie de probleme de componenta si intarzieri datorate casei de discuri (World Chaos Production). Au trecut trei ani de la aparitia lui Cast into Fields of Evil Pleasure, dar se pare ca pauza presarata cu probleme nu a afectat deloc profesionalismul trupei si dorinta lor de a scoate ceva de calitate. Second Skin of Harlequin este superior precedentului din toate punctele de vedere. Este mai clar, mai original si mai complex. Tempoul este ceva mai redus (Virgin Soil) lasand mai multa libertate duetului chitara- clapa (And There Was Light). Precum orice alta trupa de symphonic black metal care se respecta, si la Illnath vocea are in spate o intreaga armatura de clape si corzi. La acest gen de trupe aceasta structura “din spate” este cea care ne spune cu cine avem de-a face. Cu cat ea este mai complexa si ordonata, cu atat albumul este mai reusit. Structura lui Illnath ar rezista unui cutremur de gradul 5-6 pe scara Richter si un lucru este clar: s-a lucrat si lucreaza intens la ea. Aici, Peter Falk este muncitorul de baza. Si-a introdus in arsenal parti de chitara clasica (Sought by the Fallen One, Clockwork of Time ) precum si solouri ceva mai elaborate (She the Plague, Virgin Soil). Ca sa nu mai vorbim si de faptul ca toate piesele sunt construite pe ritmurile pline de bun simt (muzical) furnizate de el. De asemenea, vocea a fost dusa la curatat, partile extreme gen Cradle of Filth, sunt din ce in ce mai putin prezente, partitura fiind completata cu cateva tonuri mai grave, iar schimbarea a trei-patru tonalitati vocale, pe parcursul unei singure melodii, confera dramatismul necesar. Personal, pot sa gasesc un singur element care umbreste un pic calitatea cestui album: Tyr (la randul sau) foloseste acel sunet de clapa-clavecin, intens uzitat de cei de la Stratovarius si care-l face pe orice clapar sa para neoriginal. (Clockwork of Time). Si se pare ca trupele nordice de melodic black metal sau melodic power metal manifesta o atractie fatala fata de acel sunet. In urma acestui album, Illnath poate sa faca fata oricarei concurente din lumea melodic black metalului si asta, fara a beneficia de mijloacele de care au beneficiat altii. Avem in fata o trupa modesta care merita tot respectul nostru pentru progresul facut si tenacitatea de care a dat dovada si care, daca va reusi sa se desparta in totalitate de cateva influente provenite de la mai marii genului, va fi unul dintre headlinerii scenei metalelor negre-melodioase.
Hellraiser Nota: 9
|
Comenteaza la: Second Skin of Harlequin