HOUSE OF LORDS - World upside down
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 19.05.2006 CASA DE DISCURI: Frontiers Records 9.0
NOTA METALFAN: 8.5
NOTEAZA ALBUM: 6 voturi
Top 2006: #175 |
House of Lords Componenta: James Christian – voce Jimi Bell – chitara Jeff Kent – bas, clape BJ Zampa - tobe |
TRACKLIST: 01.Mask Of Eternity02.These Are The Times03.All The Way To Heaven04.Filed Of Shattered Dreams05.I'm Free06.All The Pieces Falling07.Rock Bottom08.Million Miles09.Your Eyes10.Ghost Of Time11.My Generation12.S.O.S. In America13.World upside down |
My generation’s gonna take your breath away, House of Lords a fost de la inceput un supergrup, asamblat de Gene Simmons (Kiss) din componenti de la Giuffria, Alice Cooper, Quiet Riot la care l-a adaugat pe debutantul James Christian, care intre timp i-a depasit pe toti in notorietate. Multi s-au pierdut pe drumul tumultos de pe inaltimile gloriei, cei veniti in locul lor s-au pierdut si ei, asa ca astazi il mai gasim la locul lui doar pe James Christian si intr-o oarecare masura pe Greg Giuffria, adica cei doi principali compozitori. Greg Giuffria fiind insa ocupat cu un cazinou de care si-a legat destinele, nu are timp sa fie membru permanent. In orice caz, pe disc, cei doi, sustinuti puternic de un chitarist priceput, fac tot posibilul sa nu faca de rusine numele House of Lords si rezultatul este aproape impresionant si aproape ca pe timpuri. Fara fortari exagerate, World upside down suna destul de actual, afisind in acelasi timp la vedere si amprenta glamour a anilor 80. De fapt suna numai bine, de ti-e mai mare dragul sa iti amintesti de tinerete si de rock’n’roll, par tapat si gagici in colanti, cu esarfa roz si bascheti albi. E melodie cit cuprinde si care te cuprinde relativ repede, sunt riffuri cu destul nerv incit sa indeparteze albumul de zona FM a rockului (adica zona aia mai lalaita) si mai ales sunt niste solouri foarte inspirate si care curg frumos in cea mai pura si buna traditie hard rock. Unora, cum as fi eu, ar putea sa li se para gresit ca se abuzeaza de tempourile lente, si tot lor ar putea sa le lipseasca niste galopuri fredonabile care sa ii ridice de pe scaun la o sesiune de air guitar. Dar toti putem observa usor ca talentul si experienta ies in evidenta la fiecare pas, fie in vocea lui Christian, in solourile lui Bell, sau in maiestria cu care unele piese sunt aranjate aproape perfect. Unele sunt intr-adevar remarcabile; de exemplu, de multa vreme nu am mai auzit o balada atit de bine compusa in cele mai mici detalii ca All the Pieces Falling. Man, eu aud cum sclipeste picatura de geniu. Million Miles si Ghost of Time vin si ele pe-aproape. Dar cursul albumului are si coborisuri, nu as merge pina acolo incit sa le zic fillere, piese de umplutura, hai sa zic mai bine ca nu e o colectie de hituri. Pe alocuri nivelul de inspiratie scade si unele clisee nu sunt invelite cu destula stralucire, dar dupa doua-trei ascultari, intri in ritmul generatiei lor, cam potolit dar totusi plin de farmec, pina la urma irezistibil.
Klawz Nota: 9
|
Comenteaza la: World upside down