ATHEIST: Metal greu usor elitist

Concertul de la Martin a fost multe peste ce asteptam. Dupa ce auzisem ca la Dismember a fost un mosh mai mult decat neortodox in fata scenei , m-am gandit ca poate acelasi gen de fani au treaba si cu Atheist in seara aceea. Nu ca n-am mai fi vazut noi capete sparte la concerte, dar intr-un spatiu atat de stramt simti ca vrei sa-ti tii aparatul foto si reportofonul in siguranta.
Ei bine, nu numai ca n-a fost nici un incident, dar publicul a fost excelent si a sustinut calduros toate cele trei trupe aflate in recital. Entuziasmul era de inteles, pentru ca aveam sa asistam la ultima reprezentatie Atheist in Europa de Est. 

PSYCHO SYMPHONY

Pe Psycho Symphony i-am vazut pentru prima data si am fost destul de impresionat de stilul complex si usor dement pe care-l au. Pacat ca sunetul i-a tradat cateodata si unele pasaje erau pur si simplu prea aglomerate ca sa le receptezi cum trebuie. Totusi spectatorii au fost numai ochi si urechi, ceea ce spune multe despre calitatea publicului din Martin. Personal mi-au placut Temptations si piesa de bis – The King. Si tot apropo de entuziasmul publicului, rar am vazut ca trupa de deschidere sa fie chemata la bis. Fie si de catre cateva zeci de fani.

TAINE

La Taine n-am avut griji, spre deosebire de Andy, care s-a declarat foarte emotionat si onorat si care a dedicat intregul recital celor de la Atheist. Sincer, emotiile nu i-au incurcat deloc pe Taine, mai degraba i-au stimulat. Cu proiectii alternate cu imagini in direct pe un ecran mare in spate, trupetii nu numai ca au sunat foarte bine, dar s-au si vazut foarte bine. Bineinteles, n-au lipsit piesele de rezistenta : Inger sau demon, The Genius Way, No personality. Andy a mai facut doua sau trei mentiuni elogioase despre Atheist, plus inca un « Fuck off ! » la adresa canalelor media care promoveaza manelele si tot kitsch-ul cultural din jurul lor. Un recital solid, corect, consistent, cum ne-au obisnuit Taine. Un plus de data asta pentru proiectii.

ATHEIST

 

Atheist au fost niste domni cap-coada. Din prima au spus un « Put your hands together for the opening bands ! », ca raspuns la complimentele romanilor; si dupa aceea Kelly Shaefer a tinut-o tot asa, amabil ca un politician american in campanie electorala, dar de 100 de ori mai simpatic.
Spectatorii au reactionat foarte bine la Mineral si s-au incins de-adreptul la Unholy War si Your Life’s Retribution si au fost recompensati cu « Are you having a good time ? We’re having a grrrreeat time ! ». Si cu un dans (pe piesa Air) care putea apartine unui Axl Rose foarte fumat. De altfel, referinta la fumat a venit imediat dupa aceea: “Are you drinking tonight? Are you smoking something tonight?”.

I Deny a fost dedicata fostului basist al formatiei, Roger Patterson, decedat intr-un accident de masina in 1991, dupa care au urmat An Incarnation’s Dream. Momentul rupator in cap a venit la Mother Man, care este, dupa cum spunea si Kelly “una dintre cele mai jazzy piese de death metal scrise vreodata”. Intr-adevar, Mother Man, desi a sunat putin confuz pe alocuri, ne-a oferit unul dintre cele mai bune solo-uri de bas pe care le-am vazut in viata mea. Tony Choy (fost si pe la Cynic si Pestilence) ne-a aratat super meserie timp de vreo 2-3 minute, secondat de tobarul Steve Flynn de la Gnostic.

La And The Psychic Saw… Kelly a facut si el ceva deosebit, adica a incetat sa faca dansul torturatului si s-a asezat simplu pe scena. Unde n-a rezistat mult, totusi. Dupa care a facut si un comentariu educativ pentru pustii din sala: “Our friends have secured us some hasish. I have no apology for smoking hash. That’s how our trip to metal begun, smoking weed.” Nu inteleg cum sta omul asta departe de scena, e facut pentru ea. Probabil ca are numarul lui la un bar din oras, in fata unui grup mare de prieteni…
Cum orice lucru bun are si un sfarsit, concertul Atheist s-a terminat, parca prea brusc, cu Piece Of Time, piesa de titlu a albumului lor de debut. A meritat toti banii si, cum ziceau multi oameni din public, mare pacat ca am fost doar 100 si ceva. Putini, dar buni, as zice eu. La revedere, Atheist, poate va razganditi cu retragerea… sau poate va face Kelly o cariera solo, macar.

Foto: Cynyc