concerte

Dupa ani de asteptari, au venit in sfarsit americanii…

Dupa ani de asteptari, au venit in sfarsit americanii…
TRUPE: Cannibal Corpse

Cynyc: Am mers martea trecuta la Studio Martin nu pentru ca-s fan al trupelor care au cantat acolo, nici pentru ca asa era 'monden' ci pentru ca un show Cannibal Corpse trebuia neaparat  vazut. Daca soarta cruda n-a vrut sa fie Preoteasa, Studio Martin si-a deschis portile, pana acum trecute numai de 'adidas' obisnuit sa sara pe ritmuri de DJ, hoardelor de rockeri decisi sa faca macel pe alt fel de beat-uri. Si chiar daca  berea s-a terminat prea repede si chiar daca intrarea a mers un pic cam greu, in raport cu spectacolul care a urmat, inconvenientele au fost minore.
Dragos: Eu aveam rezerve privind oportunitatea desfasurarii evenimentului in acest spatiu, dar ele mi s-au risipit treptat, pe masura ce am descoperit avantajele evidente ale acestei sali. Spre deosebire de alte locatii, scena este amplasata ideal, la o intaltime care permite si celor aflati in spate sa vada ce se intampla si nu doar sa intuiasca ce fac muzicienii. Sigur, daca ar fi avut cativa metri patrati in plus, clubul ar fi fost ideal, dar chiar si asa, daca iti fixezi pragul maxim la un numar de 5-600 de spectatori nu risti sa pleci acasa sufocat si strivit.

 


Atlantis

 

Dragos: Cu o precizie demna de nationalitatea lor, nemtii de la Atlantis au deschis festivitatile, chiar daca o parte din public se afla in afara salii si cealalta incerca sa stabileasca nivelul calitativ (destul de scazut, parerea mea) al berii draught. Oricum, death-ul batranesc, monoton, dar decent executat de germani a avut darul de a inviora atmosfera si a a-i face pe cei din public sa exclame: ia uite domne, ce bine se aude!. Si intr-adevar, in ciudat volumului ramas la un nivel mai degraba redus, am fost placut surprins de claritatea sunetului, fapt care nu putea sa se anunte decat imbucurator pentru ceea ce avea sa urmeze. In afara de varsta frageda a germanilor, nu am ramas cu prea multe impresii de la recitalul lor, tie cum ti s-au parut Cynyc?

 


Atlantis


Cynyc: Nemtii au executat corect, simplu si la obiect, fiind un act potrivit pentru deschidere. Chiar daca un pic statici, ei au reusit sa adune destula lume pe finalul recitalului si sa ridice destul de multe maini in aer. Atlantis nu m-au impresionat neaparat din punct de vedere muzical, dar au aratat ca o trupa inchegata, profesionista, poate peste mediat tarii pe care au vizitat-o. In plus, mi-a dat ocazia sa remarc sunetul surprinzator de bun pentru un concert de gen.

Dragos: A fost apoi randul danezilor de la Urkraft, care din punct de vedere muzical au reprezentat surpriza serii pentru mine. Cu deathul lor modern, sustinut de clape (din pacate nu se auzeau chiar tot timpul) si cu multe accente melodice, a fost cu siguranta cea mai soft prezenta a serii. Un show consistent, instrumentisti precisi, solo-uri foarte reusite si compozitii inspirate au fost ingredientele care le-au crescut imediat danezilor cota de popularitate in randul spectatorilor. Influentele swedish si-au pus vizibil amprenta pe muzica Urkraft astfel incat am detectat multe pasaje care te trimiteau direct la Hypocrisy sau riff-uri ce pareau extrase de pe albumele At The Gates.  In plus vocile guturale, mixate cu screaming thrash au dat o nota de diversitate. Una peste alta, o trupa  pe care m-am decis sa o urmaresc cu mai mare atentie in viitor.

 


Urkraft

 


Cynyc: Urkraft au fost intr-adevar revelatia serii, fiind o trupa necunoscuta (fie si doar pentru mine). Combinatia de thrash, death, power, cu tenta melodica data de clape, se potriveste de minune cu semnificatia numelui trupei; 'forta primitiva'. Condusi de 2 frontmeni cu nerv, Thomas Pedersen (chitara si voce) si Jeppe Tander (bas), Urkraft au ridicat cu lejeritate publicul in picioare si au starnit primele moshpit-uri serioase ale serii. Danezii mi-au produs o impresie placuta, atat datorita muzicii, complexe si energice, cat si datorita atmosferei foarte intense pe care au reusit sa o creeze.

 


Urkraft

 

Cynyc: Au urmat Disavowed, pe care ii stiam destul de bine fara sa fiu nici pe departe un fan. Dar asta e frumusetea concertelor, poti sa ajungi sa apreciez mai mult o trupa datorita show-ului pe care stie sa-l faca. Si daca in continuare tot n-o sa ascult mai mult Disavowed  ca pana acum, recunosc ca mi-ar placea sa-i mai revad pe scena. Pe primele piese m-a impresionat bateristul, absolut impecabil in executie, mai ceas ca portocala mecanica. Dupa care, probabil tuturor ne-a luat ochii Robbe, caruia toti cei care erau in fata abia asteptau sa-i stranga mana.

 


Disavowed


 

Olandezul n-a ezitat sa se lase purtat (si chiar scapat) de public,  revenind pe scena urcat de fani doar pentru a reveni din nou in mijlocul lor si a canta de acolo. Energic si foarte 'interactiv', prin prezenta vocalului in mijlocul oamenilor aproape la fel de mult ca si pe scena, show-ul Disavowed a avut darul de a incinge la maxim o atmosfera deja exploziva si chiar de a umbri, poate, prestatia headlinerilor serii.

 


Disavowed

 


Dragos: Trebuie sa recunosc ca Disavowed a avut un show nemaipomenit si daca analizez strict din prisma pasiunii cu care au cantat olandezii, cred ca putem situa recitalul lor cel putin pe acelasi palier cu Cannibal Corpse. Risipa de energie ar putea fi sintagma care rezuma concertul olandezilor. Asa ar arata probabil un nebun scapat din camasa de forta comenta langa mine un amic uimit de prestatia lui Robbe, un showman desavarsit si posesorul unei voci inumane. Rapid, ultra brutal, cu tente grind, death-ul celor de la Disavowed a reusit sa ridice temperatura din interiorul clubului cu cateva grade.

 


Disavowed

 

Cynyc: Ei bine, Cannibal Corpse, o alta trupa de istorie pe care am tot ezitat sa o ascult prea mult, mai ales in ultima vreme, din motive de gusturi. Dar am crescut cu ei in aceeasi masura in care crescusem cu Sepultura, Maiden, Death, Tiamat sau Dream Theater. Un 'must see'. Si n-a fost rau deloc, mai ales dupa ce m-am retras de la fotografiat, usor sifonat (cat sunt eu de mare) de un moshpit cat toata sala. Adusi de 'garzi' chiar pin mijlocul publicului, Cannibal Corpse s-au instalat usor indecisi si au inceput intr-o maniera putin cam timida (sau cel putin asa mi s-a parut mie), dar au fost repede mobilizati de sutele de fani care asteptasera o viata sa-i vada.

 


Cannibal Corpse

 

 Mai putin comunicativi si orientati mai degraba catre sincroane din plete, Cannibal Corpse si-au vazut de treaba metodic, daramand boxele si ranind urechile ascultatorilor. Pe masura insa ce show-ul se apropia de final iar prosopul lui Fisher incepea sa nu mai faca fata la transpiratie, energia trupetilor a crescut, chiar daca asta s-a intaplat si pe fondul relaxarii in executie. Finalul, aproape apoteotic, cu publicul urland din rarunchi numele pieselor, mi-a mai demonstrat inca o data ca death metal-ul, chiar daca are si el o moarte ca orice pe lumea asta, e inca departe de ea.

 


Cannibal Corpse

 

Dragos: Nici eu nu ma numar printre fanii acestei trupe si nu ascult foarte des albumele sale, insa Cannibal Corpse live reprezinta cu totul alta experienta. O adevarat masinarie de facut zgomot, cu un Corpsegrinder fascinant (ma intreb daca muschii grumazului au aparut de la headbanging sau performanta de a-si roti capul ca o morisca timp de o ora se datoreaza gatului sau ultradezvoltat). In ciuda faptului ca veneau dupa o perioada concertistica intensa, experienta si profesionalismul americanilor au facut ca oboseala acumulata in turneu sa nu fie vizibila. Astfel ca piese precum Vomit the soul, Devoured by vermin sau Make them suffer au creat un adevarat haos in sala si au animat un public care a asteptat poate mai bine de 16 ani sa ii vada “la lucru” pe americani.

 


Cannibal Corpse

 


Nu trebuie uitat si cel de-al saselea membru Cannibal Corpse, sunetistul, ale carui degete alergau frenetic pe butoanele mixerului ca sa scoata ce e mai bun din prestatia canibalilor. Tragand linie, am asistat la un eveniment reusit, pentru care organizatorii - echipa Hatework -  merita toate felicitarile. Ne vedem la Suffocation!

 


 

Autor: Cynyc
Vezi galeriile trupelor: Cannibal Corpse

Data concert:  March 06, 2007  | 16 Comentarii  | 55171 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Dupa ani de asteptari, au venit in sfarsit americanii…

  • Misto, n-am fost.N-am avut coaie sa-mi "procur" belet.Pe viitor voi incerca sa dau shpaga, poate gasesc sa-mi iau.
    Chiar, Suburbia e mai mica decat St Martin ?
    Poate iar n-ajung !
    Impopdobesteee maamaaa braaaaaaaduuuuuuuu ....... la la la laaaaaa.........

    1. Posted by Fuego | 13 Martie 2007 23:08
  • am fost acolo

    2. Posted by thief | 14 Martie 2007 10:33
  • prestatia celor de la napalm death a fost mult peste cannibal corpse . sala o sauna . cannibal corpse venit cintat plecat doar atit .dadeau impresia ca abia asteapta sa plece .nu e vina organizatorilor acestora nota 10 pentru organizare .oricum multimum ptr cannibal corpse .disavowed intreadevar omenii iubesc death metal si fanii si traies la maxim cea ce fac si se vede ca o fac cu placere .RESPECT DISAVOWED

    3. Posted by doar eu | 14 Martie 2007 19:09
» vezi toate comentariile
COMENTARIUL TAU

Alte articole din Concerte