Rock Legends: Venom la Bucuresti

Bai, deci nu credeam ca seara a doua din Rock Legends o sa-mi placa mai mult, cel putin stiam sigur ca la trupa straina nu. La trupele romanesti nu mai stiam exact care cum suna, mai bagasem Apa Sambetii odata, uitasem. Mai bagasem si niste Kistvaen, am cd-ul, dar dupa ce mi l-am luat, m-am luat la randul meu cu altele, si cd-ul a ramas in tenculetul cu romanesti. Booon. La straini stiam ca Venom, cam pacalici asa cu declaratii sforaitoare, dar in acelasi timp mi-a placut cum le-a zis-o la indu$trie, ca  de exemplu nu-mi convine sa vad L.O.S.T. sau Sincarnate pe haide haide, ca timpul este scurt, ca nu stiu ce. Pe de alta parte, fara $-ul ala din industrie nu prea poti avea concerte mai mari, cu sunet potential bun, cu sala mare, cu potential de aerisire, etc. Mai pierzi, dar mai si castigi. Revenind la trupa straina, eu fiind mai kinky de felul meu, mi-a placut mai mult Sodom. Venom mai pe glam, mai papusica blonda la tobe, mai cu un heavy, mai spectacol. In schimb, la trupele romanesti, concertul asta m-a terminat / satisfacut deplin.

Apa Sambetii - trupa tanara, trupeti tineri, trackuri tinere. Am incercat sa mai gasesc ceva care sa inceapa cu "t" si nu mi-a iesit. La Apa Sambetii a fost un sunet excelent, si ce inseamna domn'e, sa ai un sunet excelent! Nici prea tare nici prea incet, nici imbracata nici dezbracata, nici cald nici rece, cam asa era sunetul, cortul si publicul (nu neaparat in ordinea asta) cand au concertat ei. Totul la fix, am auzit fiecare chitara din alea trei, fericire maxima pentru mine, un black  Mayhem-istic (Chimera all the way, baby !) combinat cu death, cu ceva experimental, si .... nu stiu, hai sa zicem trupa de avantgarde, sa o dam elegant. Ce este de rahat la un sunet excelent este ca, de exemplu (zic si eu asa, nu stiu ce mi-a venit) daca bati din palme cu microfonu in manuta, se aude, toc, toc, toc, cam acoperi colegii care executa o bucata mai asezata. Si este pacat mare, mare, mare, de tot, deoarece colegii executa foarte bine piesele, care la randul lor piese sunt foarte misto, exceptand pe ici pe colo, unde se mai simte niste umplutura, aici bagam un solo ca nu mai am inspiratie si-o lasam asa ca mi s-a acrit de cand o tot repetam. Vocea... deci vocalul principal, ala de zici ca este de la Ensiferum, doar ca mai liceean asa, mic mic, dar baga din toti plamanii, l-a tinut vocea tot concertul, respect, si-a urlat de toate pentru toti, nu mi-ar fi jena cu el pe nici o scena. Mai este un vocal, unul din chitaristi baga si voce din cand in cand, ceea ce este de admirat, pentru ca este destul de complicat sa te dai cu chitara si in acelasi timp cu vocea, ok si el. Deci copiii astia muncitori din greu ("care se vede la cum au sunat") mai au nevoie de un sensei care sa le arate cum se pune problema, cum te imbraci, cum prezinti piesele, cum faci pe scena, ca uite nu inviti lumea la urale cand toba baga o masura inegala, etc. Dar cumva cred ca este complicat pentru ei cu aspectul concertelor, cu disponibilitatea in timp, deci poate vorbesc aiurea si nu se poate acum cu un impresar... Oricum, super super tare trupa asta Apa Sambetii, talent si munca, ma bucur pentru ei ca au avut si sansa unui concert pe o scena mare, cu un sunet  excelent. Mare treaba asta cu sansa!

S-a dus Apa Sambetii, s-a suit Kistvaen. Astia sunt baieti mari, cu totii au prestat pe la diferite trupe si proiecte si seri de coveruri, si se vede si se aude, cu toate ca la un moment dat vocea s-a dat mai incet. Ei bine, la ei mi-am dat seama ca nu cunosti cu adevarat o trupa pana cand nu o vezi/auzi live. Asa a fost pentru mine seara asta cu Kistvaen. Bun, stiam ca Fane are o voce buna si poate sa cante cam orice, dar nu stiam ca este atat de expresiva. Nu stiam ca daca au un sunet foarte bun, Kistvaen iti poate face aceeasi atmosfera ca si cum i-ai asculta in casti, si iti injecteaza direct prin urechi depresie non-stop. Depresia Kistvaen nu este lenta, este rapida si nervoasa, este ce se intampla atunci cand trebuie sa traiesti cu ea, cand te lupti parte in parte, cand trebuie sa-i faci fata, nu te lasa deloc, este ca raia. Poate ma insel, mai am de ascultat. OK, ok, seamana cu Shining, etc, dar nu poti sa auzi din toata muzica pe care o canta unii doar influentele. Bai, este o prostie sa ceri originalitate de la o trupa aparuta in ultimii zece ani, nu ai cum. De fapt este o prostie oricum, cum ramine cu actul artistic in sine? Oricum nu stiu daca acum trebuie sa caracterizez muzica Kistvaen, asa ca revenind la show - piesa noua, Emotional Holocaust, tare de tot, mai bine ca ce gasiti pe "Unbekannte". Treburile evolueaza... viitorul suna bine, cel putin pentru mine, caci ascult albumul. Album cu care initial m-am purtat superficial si rece.

Mediocracy. Aici avem o problema, adica eu am o problema cu metalcore-ul, deathcore-ul, etc nu-mi place DELOC. Si Mediocracy s-au auzit ca o trupa de metalcore, cu vocea aia isterica si crizata de metalcore, cu ritmica de metalcore, cu toate alea de metalcore. Si n-am putut. A, si chitarile care aveau un ton supra fuzzy si comprimat. Nu stiu ce-au facut sunetistii, da' in fine, i-am promis lu' 13 ca mai bag urechea pe net, sa ma lamuresc.

Venom. Pam pam pam, lumini, ceata si umbre, incepe toba cat casa, decibelii la fel, chitara asa si asa. Planul perfect gandit de Venom pentru un inceput fulminat a avut o veriga slaba, adica "vocea", adica deloc, auzeam din monitoare, la refren - lay down your soul to the gods rock n roll. Venom instrumental! Pentru mine a fost cam ca la Sodom cand au incheiat fara Napalm. Pentru ei a fost ca la Spinal Tap. Toba a ramas la fel de tare pana la final, decibelii si ei, noi publicul am mai iesit pe afara, sa mai relaxam urechile. Vocea si-a revenit cam pe a doua piesa. Chitara a ramas cam la fel. Show-ul fascinant, si la fel si muzica. Tobarul fascinant si el, blonda-blonda, miscari de la mama glamului, invartea batu pe degete, alea alea. Venom a venit sa ne arate cum poti fi evil in timp ce prestezi imnuri heavy speed thrash. Evil from Hell, Ca doua papusi mecanice posedate de o forta demonica, Cronos si Dante miscau si cantau si bateau, acompaniati de "La Rage" la traforaj. Bai, deci mi-a placut de mi-a sculat parul pe maini si spinare (care este putin, sa nu intram in panica). Poate ca-s bufoni si ridicoli si cheesy si subtiri muzical. Da, dar chitara aia baga ceas, ritmica si vocea la fel. Show, atitudine si atmosfera cat schela de tinea boxele si luminile, nu se poate sa nu iubesti old-school-ul, spikes and leather, riffuri smucite si VOCEA! Deci vocalul, factor hotarator, atat la Sodom cat si aici la Venom. Ooook, acum, ca m-am mai linistit.

De incheiere: nu mi-a placut fumatul in cort. Fratele meu rocher, poti baga tutun si afara, mai lasa-ne cu tutunul, ca n-avem nici o vina. Ok, Coro nu a avut curaj sa zica Fumatul afara! sau i-a scapat din vedere, da era cam de bun simt sa nu tragi la mahoarca, care va sa zica, intr-un spatiu inchis. Si nu mi-au placut nici aia 120, 1200, 15000 (nu stiu exact cati au fost) de decibeli de la Venom, metal-metal, dar urechile imi mai trebuie. Cam la fel a fost si la Sodom, dar mai incetuc. Restul, de bine, a fost mancare, bautura, toalete curate, garderoba, cald, securitate.

Coro, congrats si la mai mare. Mie mi-a placut extrem, concertul asta Rock Legends il pun langa alea cu Megadeth, Lacrimosa si Dream Theater.