TURBOCHARGED: thrash'n'roll la Bucuresti

Dupa tavalugul danez numit Artillery am zis ca de ce sa ne oprim si ne-am decis sa dam o raita in B52 pentru concertul suedezilor de la Turbocharged.

In deschidere au cantat Void Forger, o gasca autohtona, dar mai intai de asta as vrea sa spun de la bun inceput ca B52 este o locatie foarte buna pentru concerte underground, in special metal.

A fost pentru prima oara cand am pasit in acest spatiu care nu este doar o hruba fara personalitate, ci prin decorul existent adauga un plus de savoare unei seri metal. Locatia este destul de lunga si usor ingusta, iar oamenii de la bar si garderoba sunt foarte prietenosi si serviabili, mult mai ok decat vecinii din Fabrica. Deci, daca aveti chef sa iesiti sa beti ceva intr-o seara friguroasa si sunteti rockeri va recomand B52. O sa va simtiti bine, garantat.

Cu o intarziere de 10 minute cei de la Void Forger au dat startul unui recital de aproximativ o ora, timp in care ne-au zguduit urechile cu un mix de sludge asortat cu elemente de black si death, dar si de un touch crusty.
Foarte tacuti si seriosi, bucurestenii au fost la inaltime incingand spiritele in fata scenei prin piesele de pe demo-ul Ruined, lansat in 2012.

Din ce am inteles, trupa a sustinut si un turneu in compania celor de la Human Host Body, actiune ce a cuprins tari precum Slovenia, Germania, Olanda, Belgia, Elvetia si Italia. Ceea ce confirma faptul ca avem in fata o formatie serioasa, ce se joaca cu diverse elemente stilistice. Regasim in muzica lor treceri de la pasaje post-metal, la raguseli death, mici twist-uri de black totul uneori acoperit de o crusta crusty, iar jocul meu de cuvinte poate crea confuzie. Mi-a placut energia tobosarului Volodea care in timp ce schimba ritmuri si genuri gasea timp sa dea cu voce in microfon. Very, very good! Deasemenea, trupa are influente interesante de la Black Flag trecand prin Saint Vitus pana la Autopsy sau Asphyx.

O pauza scurta din cauza micii intarzieri de mai devreme, nici nu apucam sa deschidem noi sticle de bere sau sa ne lipim buzele de vreun pahar spirtos si iata-i pe cei de la Turbocharged incepand sa cante. Bannerul lor a fost instalat de la inceput asa ca trio-ul suedez nu a stat prea mult pe ganduri si a dat drumul unui asalt scandinav. Nu vreau sa clasific Turbocharged. Ei canta rock’n’roll! Motorhead, Motorhead, Motorhead, Sodom timpuriu, Discharge, ceva Darkthrone din perioada noua, we roll the night!

Nu e nevoie de soundcheck pentru rock’n’roll, iar pentru mine e a treia oara cand utilizez aceste cuvinte in trei fraze. Asta, cred, au vrut oamenii, asta am inteles si noi, asta a fost.

Piese scurte, inceputuri in forta ce nu te lasa sa respiri. In muzica celor de la Turbocharged nu exista loc de compromisuri sau de mangaieri, asa ca cei din fata scenei au starnit scantei cu headbang-ul toxic. A cam lipsti moshpit-ul desi era cel mai indicat, dar ce conteaza?

Ronnie Ripper este un veteran, care stie cu ce se mananca muzica metal, vocea i-a ramas intacta pe tot parcursul recitalului fiind urmat de chitaristul Old Nick care a reusit sa smulga cateva solo-uri bune in traditia veche. La baterie, Freddie Fister a smuls zambete si glume prin micile sale probleme tehnice: ba un cinel, ba un fus, ba microfonul, dar pana la urma toate au mers struna. Sunetul a fost bun, iar fiecare instrument a fost inteligibil. Totul s-a sfarsit repede cu replica incurajatoare a lui Ronnie care a exclamat: “No more!”. Apoi petrecerea a continuat pe ritmuri thrash metal cu RTMC-ul impanzind B52. A fost o seara intre prietenii si felicitari celor de la RTMC pentru acest eveniment.