interviuri rock

Andi Dumitrescu (BUCIUM): mitul mioritic şi mitul marii treceri

Andi Dumitrescu (BUCIUM): mitul mioritic şi mitul marii treceri
TRUPE : Bucium

Bucium se pregătește de lansarea celui de al doilea material de studio din carieră - „Miorița”, un disc conceptual la care grupul a lucrat aproape 20 de ani. Andi Dumitrescu, liderul și vocalistul Bucium a avut amabilitatea de a ne spune mai multe despre Bucium și discul „Miorița”.




Metalfan: Salut, Andi! Bun venit în paginile Metalfan.ro! Tema propusă de voi pe „Miorița” este o privire spre trecut. Până să ajungem să discutăm despre noul material, povestește-mi, te rog, cum a fost copilăria ta?
Andi Dumitrescu: Salutare tuturor! Sunt născut în `79, în Bucureşti, cartierul Pantelimon. Mingea de 35, bicicleta Pegas cu ambalajul de îngheţată pus la roata din spate, frunza, respinsea, înot de performanţă la bazinul 23 august, verile în Cernavodă, cu băţul în Dunăre dimineaţa şi seara, nimic legat de nişte bunici idilici cu o casă în vârf de munte, de unde să trag vreo sevă a compoziţiilor... [N. Red.: râde]
 
Metalfan: Este ceva ce-ți lipsește din acea perioadă?
Andi Dumitrescu: Sărăcia din anii ’90 a fost traumatizantă.
 
Metalfan: Cum ai descoperit muzica rock? Care au fost primele discuri care ți-au căzut în brațe?
Andi Dumitrescu: Metallica, „ Kill ’em All”. Deşi a părut greu de înţeles la început, era ceva ce mă atrăgea în acel disc. Au urmat „Ride the Lightning”, „Master of Puppets” şi „Black Album”.
 
Metalfan: Mai ții minte cum ai intrat în posesia lor?
Andi Dumitrescu: În 1991, în colţul blocului se vindea Metallica şi Slayer alături de Surorile Mardare şi Azur. Am rugat părinţii să-mi facă „Kill ’em All” cadou de Crăciun.
 
Metalfan: Cum a început povestea cu muzica? Ai fost tot timpul autodidact sau ai făcut și studii muzicale?
Andi Dumitrescu: Tot timpul autodidact. Ziua care mi-a schimbat viaţa a fost aceea în care, la 13 ani, tatăl meu mi-a dăruit o chitară. Ulterior, unchiul meu, profesor de muzică, m-a învăţat misterul lui si mi la re sol do fa şi fa do sol re la mi si.
 
Metalfan: Povestea Bucium a început în urmă cu aproape 20 de ani. Cum a fost drumul prin viață până aici? Ai putea, te rog, să ne spui mai multe despre activitatea grupului?
Andi Dumitrescu: De la concept, născut în anul 1999-2000, la primele repetiţii cu tobă au trecut trei ani. Apoi trei ani de repetiţii într-o baracă de construcţii în care ploua. Două viori, chitară şi bas pe un singur difuzor polonez, care ar fi trebuit să acopere ca volum setul de tobe. Prima piesă înregistrată în 2003, primul concert în 2004, prima piesă difuzată la radio în 2005, primul album înregistrat în 2006, remixat în 2007, lansat în 2008. Al doilea album înregistrat în 2009 şi 2010, apoi o perioadă de haos în vieţile tuturor, reînregistrări în 2012-2013, apoi schimbarea componenţei în formula actuală, reînregistrări, momentul Colectiv, iar apoi timpul a trecut complet diferit. În tot acest timp am avut o activitate concertistică susţinută, deşi uneori nu foarte vizibilă. Am deschis pentru Apocalyptica şi Bob Dylan. În ultimii ani am devenit mult mai concentraţi şi de aceea am şi reuşit să scoatem un disc pe an.

Metalfan: În urmă cu aproape 10 ani ați lansat albumul de debut și singurul vostru disc de studio până în acest moment, „Voievozii”. Cum vezi acum în 2017 acel material?
Andi Dumitrescu: Este exact cum spunea Ştefan Mureşeanu, inginerul de sunet cu care am înregistrat discul: este o imagine a ceea ce am fost atunci. Cred că alături de Bucovina – „Ceasul aducerii aminte”, este un disc deschizător de drumuri.
 
Metalfan: Ce sentimente te-au încercat când ați lansat discul „Voievozii”? Ai putea, te rog, să ne spui mai multe?
Andi Dumitrescu: Am început să avem concerte la care publicul ştia versurile şi am fost îmbrăţişaţi de comunitatea metal şi moto, deşi noi nu ne-am considerat niciodată o trupă de metal. A fost bineînţeles o mare bucurie şi au urmat nişte ani în care fanbase-ul a crescut.
 
Metalfan: După acest disc au trecut opt ani până la următorul vostru material, „Live în Codrul Ascuns”. Povestește-ne, te rog, cum a luat naștere acest material...
Andi Dumitrescu: Am avut dorinţa de a imprima piesele cele mai cerute în concerte în condiţii tehnice mult mai bune. Am avut vreo patru ani în care am cântat numai la evenimente culturale şi nu am avut concerte de club, iar după acest album am reînceput turneele.
 
Metalfan: În toamna acestui an aveți în plan lansarea celui de al doilea disc de studio, „Miorița”. Vorbește-ne, te rog, despre numele materialului și conotația acestuia...
Andi Dumitrescu: Ca toate discurile Bucium, este un album conceptual. Există un erou şi un fir epic. Temele principale sunt mitul mioritic şi mitul marii treceri. Conţine cântece compuse în perioada 1998-2002, care au beneficiat din plin de maturizarea noastră artistică în ceea ce priveşte orchestraţiile şi este de departe cel mai bun disc pe care puteam să-l facem, suntem foarte mândri de el şi cred că este un mare pas înainte pentru noi. Am ţinut aceste cântece captive ani de zile şi este timpul ca ele să înceapă să călătorească. Nu are nicio legătură cu mult vehiculatul fatalism românesc, credem că există ceva mult mai profund în mitul mioritic. Încercăm să oferim un produs complet. Ne încăpăţânăm să oferim un material de colecţie, un CD de tip vinil însoţit de 14 ilustraţii create de artistul Radu Damian, într-un nivel de detaliu ce sfidează nebunia. [N. red.: râde] Sacrificiile sunt enorme şi ne-am dori ca publicul să ne susţină cumpărând albumul.
 


Metalfan: Dacă nu mă înșel, munca pentru acest disc a început încă de la începuturile grupului din anul 2000. Pot spune că într-un fel, din punct de vedere al timpului alocat, rivalizează cu „Chinese Democracy” al americanilor de la Guns N’ Roses. [N.red.: râde] De ce a durat aproape 20 de ani că să-l puneți cap la cap?
Andi Dumitrescu: Probleme financiare, personale, tehnice, logistice, nesincronizări în implicarea membrilor, frustrări acumulate. Dar au trecut toate, de astăzi discul există în formă fizică şi îl vom avea cu noi la toate concertele trupei de acum până în luna decembrie, amanând lansarea în magazine tocmai pentru a-l oferi fanilor în exclusivitate şi în întâietate.
 
Metalfan: Poezia populară știu că este una din principalele voastre influențe. Pe discul „Miorița” ați încercat să includeți scrieri din anumite regiuni ale țării sau să aveți o abordare largă? Ai putea, te rog, să ne spui mai multe despre acest subiect?
Andi Dumitrescu: Majoritatea pieselor de pe „Mioriţa” sunt inspirate din poezii populare bănăţene. Poate şi de aceea reacţia fanilor din Timişoara este incredibilă. Sunt în ele trăirirle unor oameni ce au trăit acum multe sute de ani sau poate chiar mai mult. În ele şi-au pus dorurile, temerile, dragostele, prin ele parte din sufletul lor a dăinuit, aşa cum sper că şi sufletele noastre vor dăinui prin acest album. Este un album creat de Alexa, Alex, Mihai, Cristi, Robert, Andi, Costin, Radu şi V.O. Pulver şi am reuşit să-l facem şi datorită celor care au fost alături de noi în tot acest lung timp.

Metalfan: Ai putea, te rog, să ne spui mai multe din punct de vedere liric despre fiecare compoziție ce va figura pe discul „Miorița”?
Andi Dumitrescu: Este foarte greu să zugrăvesc universul liric astfel încât să nu-i ştirbesc adevărata profunzime.
Mioriţa”, prima piesă, singura instrumentală, este un rezumat al întregului disc. Însăşi metrica temelor de vioară urmăreşte metrica versurilor baladei, urmărind fiecare capitol în parte.
Codrule, Măria Ta” este o doină culeasă chiar de Mihai Eminescu, probabil cea mai sensibilă piesă de pe disc. Alături de „Frunză verde de trei flori”, „Voincel înstelat”, „Zorile” şi „La marginea codrului”, se bazează pe mitul marii treceri. Întreg discul pivotează în jurul morţii eroului. Există indicii despre viaţa lui de dinainte – „Rai”, „Mândra mea nu mă certa”,„Mirel Tinerelu”, „Când de-acasă am plecat” şi „Cântecel de asfinţit” şi există cântece de după. Conceptul muzical a fost simplu: ne-am dorit un album pe care ascultătorul să poată adormi. Este un album extrem de liniştit, spiritual şi care poate duce ascultătorul în nişte lumi fantastice. Albumul are în jur de o oră şi cincisprezece minute.
 
 

Metalfan: Acest disc este ultimul pe care a cântat Alexandru Pascu (Goodbye to Gravity, Thunderstorm). Cum a fost munca în studio cu Alex?
Andi Dumitrescu: Studioul, în cazul nostru, a fost camera lui, iar înregistrările au durat două zile. Alex a fost un instrumentist desăvârşit şi în continuare ne minunăm de ceea ce a reuşit să înregistreze pe acest album.
 
Metalfan: Luați în calcul că o parte din încasările din vânzarea materialului să-i fie donate familiei lui Alexandru Pascu sau altor victime ale tragediei din Colectiv?
Andi Dumitrescu: Tot ceea ce ţine de implicarea noastră activă în subiectul Colectiv, dorim să rămână neştiut. Nu ne dorim ca oamenii să cumpere acest disc pentru că s-a întâmplat Colectiv, vrem să fie două lucruri total distincte. Este mult mai important ca Alex să fie ţinut minte pentru muzica şi fantasticul său talent decât pentru 30 octombrie 2015.
 
Metalfan: Înainte de a încheia îți propun un exercițiu pe care sper că-l vei găsi plăcut. Ai putea, te rog, alege 12 piese de la 12 trupe diferite pentru o compilație virtuală plecând de la cuvântul „transcendent”. Ce nume ar avea acest material?
Andi Dumitrescu: S-ar numi „The Twelve Holes in the Sky”.

01. Dead can Dance - Rakim
02. Lisa GerrardSanvean (aici am trişat [N. red.: râde] )
03. Hans Zimmer - Time
04. Vangelis & Irene Papas40 Braves
05. Sokratis MalamasTo Thavma
06. Aphrodite`s ChildThe Four Horsemen
07. Sigur Ros - Glósóli
08. Tan DunFor the World
09. Adiemus - Adiemus
10. Psarantonis - Tigri
11. Mohsen Namjoo - Toranj
12. Bucium Mioriţa (vrem şi noi să fim pe această compilaţie)
 
Metalfan: Îți mulțumesc pentru timpul și pentru răspunsurile oferite! În final ai dori să adaugi ceva sau să transmiți câteva cuvinte cititorilor Metalfan.ro?
Andi Dumitrescu: Pentru noi, Metalfan va rămâne întotdeauna legat de Adi Rugină. Este un proiect în care ştim că s-a implicat nişte ani şi ne bucurăm că există în continuare. Underground-ul are mare nevoie de expunere şi cred că toţi cei implicaţi sunt de fapt o mare familie. Iar cititorilor le mulţumesc că citesc acest interviu şi că susţin muzica independentă.
Autor: H.
Vezi galeriile trupelor: Bucium

   October 09, 2017  | 0 Comentarii  | 3349 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Andi Dumitrescu (BUCIUM): mitul mioritic şi mitul marii treceri

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri