interviuri rock

Interviu cu Dan Vizireanu de la Romanian Thrash Metal Club

Interviu cu Dan Vizireanu de la Romanian Thrash Metal Club
Dan Vizireanu este unul dintre membrii fondatori ai Romanian Thrash Metal Fest si un impatimit ascultator de heavy metal. Fiind extrem de activ in comunitatile virtuale si in organizarea show-ului Old Grave Fest din acest an am decis sa stam cu el la un pahar de vorba despre un subiect extrem de drag noua: Rock'n'Roll!

Metalfan: Salut si bun venit in paginile Metalfan!

Dan Vizireanu: Bine v-am gasit si multumesc de invitatie!

Metalfan: Stiu ca esti un membru activ al Romanian Thrash Metal Club. Intr-un interviu cu Traian (Piele) am discutat despre crearea acestui club, despre intentiile ce au stat la baza si despre concept. As vrea sa stiu cum stau lucrurile si din punctul tau de vedere. Cum ai ajuns in club?
Dan Vizireanu: Dincolo de istoria condimentata, dar cit se poate de reala, care a stat la baza nasterii clubului si expusa pe larg de Traian intr-un interviu anterior, intentiile au fost si ramin aceleasi: promovarea si reprezentarea cat mai definitoriu posibil a genurilor metal in forma lor traditionala, asa cum au fost ele initiate in gloriosii ani 80 de catre marii exploratori, daca pot spune asa. Vorbim aici de heavy, THRASH, death si black, dar si de derivatele hibride rezultate din acestea. Asta in linii mari, este un topic generos si deschis polemicilor atit de dragi metalistilor insa ai prins ideea.
Dupa cum poate destula lume stie si sper, s-a obisnuit deja din activitatea clubului, ca si prezenta constanta in spatiul metalic din Romania, injectam periodic doze de underground prin concerte destul de diversificate stilistic as spune, de exemplu amintiti-va de Blasphemophagher, Sodomizer/Hellkommander, Morbid Carnage, Absu, ViolentorDirty Speed Metal Tour, Penetration, Speedwolf precum si editiile tROCK, tirgul de merch si bineinteles festul, iata ajuns anul acesta la editia a 3a si redenumit Old Grave Fest, unde incercam mereu, in masura posibilitatilor (aici ma vad nevoit sa amintesc din nou – intreaga activitate RTMC, inclusiv concertele si festurile organizate de club sunt sustinute exclusiv de catre membrii acestuia, un fel de DIY daca vrei) sa aducem trupe care inseamna ceva in underground, trupe vechi, unele chiar cu statut de legenda dar si trupe noi, care stiu ce inseamna metalul adevarat, nu pleaca de la premisa ca stiu sa cint nitel la chitara imi place old-school-ul si stiu sa fac riff-ul/solo-ul ala de la trupa aia, ci chiar isi ghideaza calitatile si talentul conform celebrului crez bizantin:<riffs, booze and rock ‘n roll>!

Glumesc, se intelege, insa dincolo de ironie se afla un mare of, al meu personal si nu numai. Scena noastra inca sufera. De la lipsa de trupe, la lipsa de interes. Desigur sunt citeva trupe active in Bucuresti si in tara, trupe noi, tinere, care au ales un curs stilistic bun; desigur sunt citiva promoteri care inca se zbat si sustin miscarea insa totul are un aer firav si gata sa se imprastie in cele patru vanturi de cum trecerea anilor si viata cu cutumele ei ne inhata. O problema ar fi in discontinuitatea dintre generatii. Si asta cred ca se intimpla inca de dupa revolutie incoace. E totusi o lipsa acuta de continuitate de la o generatie la alta si aici ma refer la scena metalica, cu trupe, trenduri stilistice samd… uite, in tarile unde metalul a fost si este setat pe secventa de cucerire, nu de prezervare, nu are rost sa le enumar, banuiesc ca se stiu deja, exista trecerea asta de la o generatie la alta cu tendinte noi, cu hibrizi, cu revitalizari ale genurilor cheie, ale unor sounduri anume, ale unor subgenuri anume – adica exact ce trebuie unei scene sa se poata misca, extinde si dezvolta incontinuu.

La noi, asta lipseste ingrozitor. E nevoie ca generatiile noi sa treca prin filtre intortocheate si ciudate ca sa poata ajunge la o exprimare sincera si directa, trebuie mai exact sa se uite peste gard, la vecini sau peste munti si mari ca sa poata sa-si educe o intuitie corecta a genului pe care vor sa-l abordeze. Nu ca asta ar fi un lucru rau, e chiar necesar, dar pina la un anumit punct, in primul rind trebuie sa gasesti in curtea ta uneltele si ghidul de utilizare, pe intelesul si caracterul tribului si echipei tale. In fine, cam asta ar fi – sperante sunt, pasi in directia buna se fac, mici, micuti, insa se fac si asta imi da ghes si mie, ca simplu fan sa merg mai departe. Haha, hai ca m-a cam intins si aproape ca am uitat ca mai era o intrebare in intrebare… Cum am ajuns in club? – pai, e simplu, nu am ajuns pentru ca eram deja acolo, fiind unul dintre fondatori, lucru usor de ghicit, avind in vedere ca ma stiam deja de ceva timp cu majoritatea celorlalti initiatori.
 


Metalfan: Activitatea Romanian Thrash Metal Club isi gaseste an de an o fructificare in festivalul organizat in toamna care in 2014 a ajuns la editia cu numarul 3. Afisul din acest an este compus din trupe tinere, aflate la primele EP-uri sau albume, dar si de legende precum Manilla Road, Grave sau Cancer. Spre exemplu, Manilla Road este un nume ce nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru ascultatorii de metal traditional, dar cel putin pentru mine este una dintre formatiile pe care nu le-as fi vazut concertand in Romania. Cum ati reusit sa faceti acest show o realitate si cum s-a desfasurat procesul de selectie al trupelor?
Dan Vizireanu: Manilla Road este o legenda a heavy metal-ului traditional, fiind practic inovatori in domeniu prin acumularile epice din piesele/albumele lor. Faptul ca avem onoarea de a-i avea printre headlineri la OGF este o surpriza si pentru noi tot atit de mult cit este si pentru voi si nu putem decit sa fim mindri ca am reusit sa facem o realitate din visul asta. Cit despre selectarea trupelor, nu avem un proces foarte strict, stim cam ce trupe vrem sa aducem, vine fiecare cu propuneri, se discuta, se contacteaza si se aduce. Citeodata se poate, citeodata nu. Ce se poate, se vede pe line-up. Simplu.

Metalfan: Old Grave Fest este un festival ce isi propune sa consolideze o parte din ceea ce numim scena romaneasca de metal (organizari concerte, formatii la inceput de drum, acces la informatii obiective si corect livrate) sau este un festival facut strict din pasiunea unor metalisti pur-sange pentru un public mai avizat?
Dan Vizireanu: Amindoua. Dupa cum se poate vedea si in line-upul actual, dar si in cele de la editiile trecute, avem si am avut trupe care inseamna ceva in underground (asa cum aminteam si mai devreme), avem trupe noi care au deja sau incep sa aiba un impact in cultura si scena metal, precum si trupe autohtone, carora li se ofera bineinteles o sansa de exprimare in fata unui public mai mare si mai divers, alaturi de trupe de la care au ce invata – lucruri care inseamna experienta si evolutie pentru o trupa tinara, la inceput de drum. Pe de alta parte, cine nu se crede metalist pur-singe, nu prea are ce cauta la evenimente de acest gen, asta din principiu, dar daca totusi are imboldul de a veni, e bine-venit, poate isi descopera vreun pedigree ascuns, cine stie? Hahaha…

Metalfan: Ca membru al RTMC, dar si ca ascultator de metal cum vezi evolutia scenei de metal atat in tara, cat si in afara ei? Putem observa un numar consistent de trupe tinere ce incearca sa paseasca pe teritoriul old school al formatiilor ce le-au influentat, exista multe comeback-uri in forme diferite (aveti Entombed A.D. la festival), dar si extrem de multe trupe ce ataca segmentul core al muzicii preferand un soi de duritate de carton. Incotro crezi ca se vor indrepta aceste lucruri?

Dan Vizireanu: Scena e mai vie ca oricind si asta conteaza cel mai mult. Cel putin afara nivelul la care s-a ajuns ca si industrie e colosal, ma si sperie, sincer. E adevarat, in ultimii ani a devenit un trend in sine revitalizarea vechilor trupe si chiar a unor genuri intrate in uitare. E normal sa se intimple asa, metalul e inca un stil muzical tinar, abia trecut de prima tinerete, asadar mai devreme sau mai tirziu era clar ca se va ajunge la un soi de back to the roots cu tot ce implica asta – trupe cu activitati incetate din varii motive acum 15-20-30 de ani, readuse la viata, trupe noi care calca pe urmele inaintasilor pina la identificare, fara a avea acelasi impact cultural, functionind doar ca un omagiu, ca un surogat de moment, dar si ca o rampa de lansare spre alte coltisoare neexplorate, pentru ca am vazut deja destule exemple de trupe care apar, scot un album ce suna identic ca abordare a riffului si soundului produs cu trupe din anii 80’ si inceput de anii 90’, apoi schimba brusc contextul pentru al doilea album, raminind cumva in aceeasi lume insa incercind sa inoveze, sa isi creeze o identitate. Pot aminti aici, cu titlu de exemplu, trupe ca Vektor, In Solitude, Morbus Chron, Tribulation, care au inteles ca e ok sa-ti imiti maestrii, insa e si mai ok sa arati lumii si varianta ta personala a genului pe care il reprezinti. Cit despre segmentul core, nu am ce comenta pentru ca nu ma intereseaza decit in masura in care are atasat de el un prefix gen grind sau hard(core) + punk old school, asa ca…
 

Metalfan: Care sunt asteptarile in raport cu activitatea RTMC? Ce iti doresti in plus? Care sunt formatiile pe care ascultatorul D.S.M. le-ar dori pe scena urmatoarei editii de festival?
Dan Vizireanu: Asa, pe nerasuflate, as vrea ca RTMC sa poate sa isi continue activitatea inca cel putin 5 ani de acum incolo. As vrea sa ajungem la un nivel mai mare, insa fara un sponsor sau in lipsa lui, fara o prezenta si mai buna la evenimenetele metalice organizate de noi (si nu numai, de ce nu?), lucrul asta nu cred ca e posibil. Bineinteles, noi vom mentine o stacheta a calitatii cel putin la nivelul atins in acest an, insa cine stie ce ne poate rezeva viitorul. Fiti siguri insa ca pregatim multe alte surprize placute, speram noi. Ca o mentiune personala, mi-as dori, pentru evenimentele viitoare, chiar pentru festul urmator, aducerea si prezentarea unor trupe de punk, crust ceva de pe plaja asta stilistica, un lucru ce cred eu ca e necesar si poate chiar asteptat de o parte a publicului care vine la concerte. Cred ca o trupa, doua de crust/punk bun ar condimenta de minune un show metallic de genul celor organizate de RTMC.

Metalfan: Un top 10 al albumelor favorite.
Dan Vizireanu: Destul de greu, pentru ca sunt multe albume care imi plac insa pot spune clar ca nu as renunta niciodata la primele doua Slayer, la Overkill-ul lui Lemmy/Motorhead, la Left Hand Path-ul celor de la Entombed, la primele doua Venom, la primele trei Bathory si la Beneath the Remains. Hahaha, uite c-au iesit 10!

Metalfan: Un mesaj pentru cititorii Metalfan.
Dan Vizireanu: Va astept la concerte si la bere!!!

Metalfan: Iti multumim pentru raspunsuri! Rock’n Roll!
Dan Vizireanu: Si eu va multumesc pentru atentie si interes! Stay heavy and dirty!!
Autor: Bogdan Drumea
   October 10, 2014  | 0 Comentarii  | 5248 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Interviu cu Dan Vizireanu de la Romanian Thrash Metal Club

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri