interviuri rock

Interviu Kjetil Nordhus (Green Carnation)

Interviu Kjetil Nordhus (Green Carnation)
TRUPE : Green Carnation

 

Salut si bun venit in paginile metalfan.ro. Avand in vedere ca multi dintre cititorii nostri nu stiu ca Green Carnation s-a infiintat la inceputul anilor '90, am sa te rog sa incerci sa schitezi o scurta istorie a trupei in care sa mentionezi cele mai importante evenimente care au avut loc de la inceputuri si pana in zilele noastre.

Salut, Radu! Dupa cum cred ca stii, componenta Green Carnation de la inceputuri nu avea mai nimic in comun cu cea de acum. S-a debutat in jurul anului 1990 ca formatie de death metal, a inregistrat si un demo, apoi a sustinut cateva concerte locale in Kristiansand, Norvegia, inainte ca Tchort sa opteze pentru a prelua partitura de bass in Emperor, iar restul baietilor sa formeze trupa In The Woods. Cred ca stii totul despre In The Woods; cand, la sfarsitul anilor '90, Tchort a decis sa reformeze trupa, era normal ca o parte dintre membrii In The Woods sa fie invitati sa participe. Ei au inregistrat albumul de debut in 1999, cu cativa solisti vocali invitati. Albumul "A Journey to the End of the Night" a avut parte de o primire buna din partea presei, dar Tchort a decis sa concedieze toti membrii trupei inainte de proiectul major intitulat "Light of Day, Day of Darkness", editat in toamna anului 2001. Aceasta a fost perioada in care eu am venit in formatie si cred ca niciunul dintre noi nu s-a asteptat ca albumul sa devina ce a devenit. Noua ne placea, iar cand presa a venit si l-a laudat, albumul asta a devenit unul foarte special pentru multi oameni din intreaga lume. A urmat "A Blessing in Disguise" in 2003 si "The Quiet Offspring" in 2004 iar munca a devenit una in echipa. Recenziile primite de peste tot din lume au fost fantastice. In ultima perioada am fost ceva mai activi live iar raspunsul la show-urile noaste ne-a determinat sa dorim sa concertam mai mult decat oricand.

Vorbeste-mi despre formatia ta muzicala si despre activitatea in Trail of Tears.

Green Carnation-ul de acum este o trupa a caror membri au trecuturi foarte diverse. Probabil ca Tchort este cunoscut multora, dupa perioada petrecuta in Emperor, Satyricon si Einherjer, plus cea din trupele sale de acum, Carpathian Forest si Blood Red Throne. Basistul Stein Roger Sordal este un poli-instrumentist si poate aborda o gramada de stiluri diferite de muzica. Chitaristul Michael Krumins si claparul Kenneth Silden fac inalte studii muzicale si au fost intr-o gramada de trupe in decursul anilor, Michael in Trail of Tears si in propriul grup de progresiv metal iar Kenneth intr-o trupa de blues in care canta la saxofon si intr-una de metal in care canta la chitara. El este, de asemenea, si un foarte bun solist vocal. Bateristul Tommy Jackson a fost un tobar de imprumut si probabil ca a cantat in peste o suta de proiecte in decursul timpului, datorita tehnicii sale ireprosabile.

Despre mine ar fi de spus ca am debutat ca basist, am continuat ca solist vocal la inceputul anilor '90 si am participat la o gramada de proiecte. Apoi Tchort m-a invitat in Green Carnation si baietii de la Trail of Tears au facut acelasi lucru. Rolul meu in Trail of Tears este aproape identic cu cel din Green Carnation, ma bucur de fiecare secunda petrecuta acolo, si cum tipii din trupa imi sunt prieteni inca din copilarie, este o adevarata placere sa lucrez cu ei.

Stiu ca Journey to the End of the Night a fost inregistrat cu trei sau patru vocalisti. Unde crezi ca se pozitioneaza acest album in discografia trupei? Ce crezi ca ai fi facut diferit daca ai fi fost in trupa la momentul acela?

E foarte greu sa iti dau un raspuns, crede-ma. Nu aveam nici un fel de experienta in studio, astfel incat cred ca s-ar fi putut intampla orice. Stiu ca Tchort planuise sa inregistreze discul cu un singur solist, dar tipa a trebuit sa se retraga in ultimul moment, asa ca vocalistii de pe acel album si-au facut treaba de minune, date fiind conditiile in care s-a lucrat. Acel album este, in mod evident, foarte departe de sunetul actual al trupei, dar daca luam in considerare faptul ca a fost inregistrat acum sase ani si ca din trupa de atunci nu mai exista decat un membru, cred ca nu e deloc surprinzator.

Light of Day, Day of Darkness este considerat unul dintre cele mai inovatoare aparitii de pe scena metal. Ati avut intentia clara de a compune un album total diferit de ceea ce se facea in acei ani sau a fost o evolutie naturala?

LODDOD a fost un proiect la care Tchort se gandise de ani buni. A fost un proiect extrem de ambitios si consider ca inca de la inceput s-a dorit sa fie ceva special. Se intampla destul de rar sa apara albume de o ora care sa contina o singura piesa. hehe. Toti noii membri Green Carnation au inteles despre ce e vorba si i-au dat posibilitatea lui Tchort sa isi exprime toate ideile creatoare. Pentru el, albumul a fost o modalitate de a se "goli" de idei si, din ceea ce spune, este exact ce a facut. Dupa acest album, Green Carnation a inceput sa lucreze mai mult ca o formatie, avand cativa compozitori in componenta, iar eu cred ca acesta este cel mai bun mod de lucru pentru noi. Suntem cu totii persoane extrem de creative si niciunul nu doreste sa iroseasca aceasta creativitate.

Am aflat din biografia voastra ca la inregistrarea acestui album au fost implicate in jur de 30 de personae (un cor de copii, niste tenori si soprane). A fost greu sa ii coordonati? Cat v-a luat sa inregistrati si sa aduceti albumul la superba sa forma finala?

Haha. Sunt cateva intamplari misto despre ziua aceea petrecuta in studio, cand a trebuit sa avem grija de 30 de copii neastamparati. Nu stiu daca producatorul si-a mai revenit vreodata dupa acea zi. S-a lucrat cu corul de copii o zi intreaga, asta si pentru ca acesta constituia un element vital in economia discului. Una peste alta, inregistrarea instrumentelor si a vocilor a durat in jur de trei saptamani, apoi inca o luna de munca pentru finalizarea detaliilor, obtinerea sound-ului dorit, etc. Producatorul si Tchort au o avut viata foarte grea catre sfarsitul inregistrarilor.

Care a fost tema albumului si ce l-a inspirat pe Tchort pentru a defini acest concept? Cine s-a ocupat de coperta, booklet si design-ul albumului?

LODDOD este dedicat, din punct de vedere muzical, fiului lui Tchort iar in semnatura sa de pe booklet, acesta spune "aceasta este mostenirea mea muzicala". Din punctul de vedere al textelor, inspiratia a venit de la cei doi fosti membri Green Carnation si In The Woods, Christian si Christopher Botteri. Niklas Sundin s-a ocupat de coperta, iar booklet-ul si design-ul sunt creatia lui Tchort si a bunului prieten al acestuia, Jorn Tonnessen.

Green Carnation nu e prima formatie care a inregistrat un DVD in Cracovia, Polonia. De ce crezi ca locatia asta are un impact atat de mare asupra trupelor? De exemplu, voi de ce ati ales sa va inregistrati primul DVD acolo? Care sunt atractiile majore?

Inainte de toate, am ales sa facem acolo DVD-ul pentru ca ei ne-au invitat. Ne-am gandit ca ar fi momentul potrivit sa o facem. Metal Mind au invitat multe trupe si cand au avut loc weekend-urile in care s-au facut inregistrari au fost o gramada de formatii (10 in doua zile). Asa se explica toate acele DVD-uri.

Suntem foarte multumiti de acest DVD. Am avut un concert bun si consider ca el contine o gramada de material bonus pentru fani, printre altele niste clipuri pirat din spectacole mai vechi si un interviu de jumatate de ora cu trupa. DVD-ul reprezinta foarte bine trupa asa cum era ea la inceputul anului 2004.

2003 a fost anul discului The Blessing in Disguise. Dark, introspectiv, intens, cu multe influente progresive si atmosfera unui album din anii '70, acesta a urcat in toate topurile iar recenziile au fost pozitive in marea lor majoritate. Intr-un cuvant, feedback-ul a fost extraordinar. Vorbeste-mi despre el! Spune-mi ce ar trebui sa isi aduca aminte cititorii nostri despre acest disc.

Stiam ca nu puteam scoate inca un LODDOD. Ar fi fost un proiect imposibil la momentul acela. Asa ca ne-am asezat si am inceput sa compunem melodii, nu am repetat deloc si am fost chiar noi co-producatori. Asa a fost sa fie. Dupa ce am fost extrem de apropiati de producatorul lui LODDOD, am dorit sa ne pastram sunetul propriu si pe urmatorul disc.

Suntem extrem de bucurosi de rezultat, dar nu am avut nici un fel de idée despre cum aveau sa reactioneze oamenii cand il vor asculta. Cand recenziile au inceput sa apara am fost aproape uimiti, deoarece acestea au fost cu mult mai bune decat cele primite pentru precedentele doua albume. Iti spun sincer ca nu stim ce am facut bine, dar pana la urma nici nu mai conteaza!!!

A fost primul album pentru Season of Mist. Care e relatia pe care o aveti cu aceasta mica dar foarte activa casa de discuri? Cum au pus mana pe voi?

Season of Mist au remarcat LODDOD si au semnat cu noi promitandu-ne ca ne vor ajuta sa ne dezvoltam cariera. Cred cu tarie ca au facut exact ceea ce au promis. Dupa cum ai spus si tu, e o companie micuta, dar care a facut tot ce a putut, iar la sfarsit au fost sinceri cu noi si ne-au sfatuit sa trecem la un label mai mare. Inca nu am semnat vreun contract, dar exista destul de mult interes pentru noi.

La inceputul acestui an ati editat un nou opus, The Quiet Offspring. Au fost si cateva importante (sau nu?) schimbari de componenta. Daca ne gandim la zicala "Mai si pierzi, mai si castigi", ce crezi ca a avut de pierdut si ce de castigat Green Carnation cu ocazia acestor schimbari de componenta? Va aflati inca in relatii bune cu baietii?

Chitaristul Bjørn Harstad a fost inlocuit de Michael Krumins, fara insa a fi parasit cu adevarat trupa. Michael a venit inaintea truneului european din 2003 si a ramas in trupa. Bjorn este extrem de ocupat cu viata sa personala, dar ocazional lucreaza cu noi, atat live cat si in studio. Bernt Moen este unul dintre cei mai doriti clapari din Norvegia, traieste exclusiv din muzica si nu a avut alta varianta decat sa paraseasca trupa, asta dupa ce a primit mai multe oferte prea bune pentru a le refuza. Dupa inregistrarea lui "The Quiet Offspring" ne-am despartit si de Anders Kobro. Suntem inca prieteni cu totii si nu pot decat sa ma bucur ca lucrurile au iesit bine.

Fanii considera ca noul vostru album este destul de diferit fata de predecesorul sau si cred ca intr-un fel ei au dreptate. Are riffuri metalice, probabil cele mai "agresive" de pana acum, dar totusi poarta marca Green Carnation. Unii spun ca are si influente moderne. Tu ce crezi despre el?

Cred cu tarie ca poarta marca Green Carnation. Suntem o formatie in dezvoltare continua, dar cred ca oamenilor care stiu cum suna trupa in trecut nu le ia prea mult pana sa isi dea seama ca suntem aceeasi trupa. Intregul proces de inregistrare a albumului "This Quiet Offspring" a fost unul extraordinar pentru trupa. Am stat impreuna in sudul Frantei timp de trei saptamani si am aflat o groaza de lucruri unii despre ceilalti, atat din punct de vedere muzical cat si social, lucru benefic pentru viitorul trupei. Nu am avut decat producatorul cu care sa cooperam, astfel incat rezultatul este Green Carnation-ul de vara trecuta, cand am inregistrat albumul.

Cine este de fapt The Quiet Offspring ? Care e poveste din spatele acestui concept?

De fapt nu este nici un concept in spatele acestui album (pentru prima oara, cred), dar exista o puternica legatura intre coperta si titlu. Daca citesti si textele, o sa afli cateva referinte. Noi am decis, insa, sa lasam ascultatorul sa isi dea singur seama despre ce e vorba.

Multi dintre puritani considera metalistii un soi de monstri, tatuati, plini de cercei, imbracati in piele si purtand tricouri negre. E timpul sa le demonstram ca sunt foarte departe de adevar. Vorbeste-mi despre tine si tipii din Green Carnation. Circula niste povesti conform carora membrii anumitor trupe de metal din Norvegia se intalnesc, petrec timp impreuna si beau o gramada de bere. Te rog, spune-mi ca e adevarat!

Hahaha. Cred ca o parte e adevarata. Stii, chiar si la nivel international, familia metal-ului e una destul de mica si ai tendinta sa intalnesti aceiasi oameni de fiecare data cand mergi intr-un anume loc. Asa incat exista o gramada de prietenii in jurul lumii, facute doar in urma cantarilor.

Acasa, familia e si mai mica, asa ca, da, am avut parte de portia mea de bere cu tipi din diverse trupe de metal norvegiene. Asta nu pentru ca sunt din trupe de metal ci pentru ca se pare ca avem tendinta sa fim in aceleasi locuri si in acelasi timp. In Kristiansand (un orasel cu 60.000 de locuitori) exista trupe precum Trail of Tears, Blood Red Throne, Carpathian Forest, Communic si Green Carnation, vizitate in mod constant de alte trupe, atat pentru concerte cat si din prietenie. Asa ca aici ai dreptate.

Despre monstruoasa afacere muzicala, in Green Carnation suntem persoane extrem de diferite, atat comportamental cat si ca gusturi muzicale. Exista si cateva tatuaje, dar mai putine decat in majoritatea trupelor de metal J . OK - o mica descriere a fiecarui membru al trupei, numai pentru tine:

Kjetil: extrem de vesel, sociabil, extravertit, barba lunga si par deloc.

Tchort: arata a metalist, cu umor ciudat, un pic timid dar un tip misto cand ajungi sa il cunosti.

Stein Roger: arata de 14 ani dar are 30, sotia sa lucreaza la un magazin de imbracaminte si incearca toate noile tendinte din moda pe el.

Michael: cel mai timid din trupa, extrem de amabil, slab, conduce un Harley Davidson.

Kenneth: galagios, vorbeste tot timpul, necontrolat, par rosu.

Tommy: tatuaje mari, par scurt ca in trupele de baieti, prietenos, amator de gagici.

Care e parerea lui Kjetil Nordhus despre era Internet? Esti obsedat de computere?

Lucrez destul pe Internet si ii recunosc avantajele, dar cred ca ma aflu in alta generatie decat cea a downloadului, mai ales ca nu am nici o idée despre cum se face. Astfel, Internetul imi este de mare ajutor, dar nu sunt absolut deloc obsedat de computere.

Ce crezi despre piraterie si despre libera circulatie a fisierelor mp3? Are efecte negative asupra vanzarilor de albume si a drepturilor formatiilor sau e doar un bun instrument de marketing?

Cred ca totul depinde de importanta trupei iar la Green Carnation nu e prea mult de zis despre niciuna dintre variante. Cred ca in general e daunator pentru vanzarile de albume, dar de mare ajutor pentru trupele mici. Asa ca aici ma situez intr-o pozitie neutra.

Chiar asa, unde crezi ca va veti afla tu si Green Carnation peste 10 ani?

10 ani? E un timp foarte lung si cei mai multi dintre noi vor avea 40 de ani atunci. OK - sa zicem ca vom concerta cu o intreaga productie LODDOD (n.red. cred ca s-a referit la cor, soprane, tenori, invitati si recuzita), dupa ce intre timp am mai scos 4 albume de studio. Ar fi ceva!!!

Vorbeste-mi despre planurile de viitor ale Green Carnation (concerte, turnee, album nou, etc.)

Acum ne luptam sa obtinem cat mai multe concerte internationale, mai ales ca am fost o trupa lenesa din punct de vedere concertistic, avand pana acum un singur turneu european la activ. Am sustinut cateva spectacole anul asta ( Anglia , Irlanda, Irlanda de Nord) si mai avem alte cateva confirmate (Danemarca, Olanda). Zilele acestea asteptam confirmarea unui turneu european in toamna acestui an si ar fi excelent pentru noi daca s-ar intampla. In octombrie vom debuta pe teritoriu nord-american si vom fi headlineri la Festivalul The Day of the Equinox din Toronto , Canada . Cu putin noroc, asta ar putea duce la primirea unei invitatii de turneu in Statele Unite.

Despre noul album ar fi de spus ca acum lucram la unul. Va fi unul acustic care va contine piese noi, dar si cateva cover-uri. Daca totul iese cum am planuit, ar trebui ca acesta sa apara catre sfarsitul acestui an la propria noastra casa de discuri, ca aniversare a 15 ani de existenta a trupei.

In final as vrea sa iti multumesc pentru interviu si pentru timpul acordat si sa va doresc cele bune pentru anii care vor urma. Impartaseste cateva ganduri cu metalfanii romani!

Multumesc mult pentru interes si sprijin, Radu! Sper ca raspunsurile au fost interesante. Mult succes in viitor atat pentru Metalfan cat si pentru tine, iar pentru metalfanii romani, sper ca nu ati adormit in timp ce citeati acest interviu. Dupa cum am mai spus, acum ne chinuim sa obtinem spectacole in Europa si Romania e o tara in care am vrea neaparat sa ajungem. Daca exista vreun interes pentru asta, va rog sa vizitati www.greencarnation.no si sa ne-o spuneti pe forum!! Cheers, and stay metal!!!

Autor: Sake
Vezi galeriile trupelor: Green Carnation

   July 31, 2005  | 0 Comentarii  | 7936 Vizualizari « INAPOI

Comenteaza la: Interviu Kjetil Nordhus (Green Carnation)

COMENTARIUL TAU

Alte articole din Interviuri