MANTICORA: Fara energie, nu e nici muzica

Daca nu stiti deja cit de bine cinta Manticora, nu va simtiti foarte vinovati, nu au facut vreodata prima pagina a revistelor metalice. Nu e nici vina lor. Ei chiar au venit la Satu-Mare la Samfest ca sa auziti in direct ca power metalul are un viitor. Este, oarecum si vina noastra ca au trebuit sa treaca mai bine de zece ani si cinci albume de la Manticora pentru ca sa ne indreptam atentia asupra lor. Dar dupa ce veti citi acest interviu si veti asculta recentul disc The Black Circus, nu veti mai avea nici o scuza. Asa ca nu va mai tin, va las cu vocalul Lars Larsen, pentru ca are mare chef de povesti :

Metalfan: Salutare, ce mai face Manticora ?
Lars Larsen: Salut. Am luat o mica pauza dupa mini-turneul european pe care l-am facut in septembrie. Saptamina asta ne pregatim sa inregistram chitarile pentru albumul urmator.

Metalfan: Ati lansat la inceputului lunii septembrie 2006 un nou disc, ce reactii ati primit?
Lars Larsen: Am primit reactii excelente de la 90% din presa si fanii au raspuns chiar foarte bine, deci chiar nu avem nici un motiv sa ne plingem!

Metalfan: Noul vostru album The Black Circus Part One este unul conceptual; descrie intimplari stranii care se petrec intr-un circ ambulant, care se plimba prin New England, in secolul alXIXlea. Nu este primul vostru album conceptual, de ce va place atit de mult sa stati la povesti?
Lars Larsen: Chestia e ca ni se pare mai interesant sa lucram cu concepte si scenarii decit sa inregistram un set obisnuit de 10 cintece. Creativitatea creste si lucram mult mai bine riffurile si melodiile care altfel ar deveni plicticoase. E un alt fel de a lucra. E mai dificil, dar, in acelasi timp, cind discul e gata, te simti mult mai mindru de el. Dupa ce ai facut un album conceptual, iti vine cam greu sa mai faci unul normal, deci cred ca o sa continuam tot asa.

Metalfan: Muzica e heavy si sumbra, povestea iti da fiori, se potrivesc foarte bine una cu cealalta, prin urmare atmosfera albumului este una deosebit de captivanta. Cum ati facut, ati aranjat muzica astfel incit sa intre in ton cu ambianta povestii, sau a fost invers, povestea a fost scrisa pentru muzica?
Lars Larsen: In mod clar, muzica a fost scrisa pentru a se potrivi conceptului. Incepusem deja sa scriem povestea in timp ce inregistram albumul precedent, 8 Deadly Sins, iar in momentul in care ne-am apucat sa compunem muzica pentru The Black Circus, aveam deja versuri pentru 6 piese. Am inceput sa ascultam muzica populara romaneasca, pentru a reproduce fidel atmosfera circului. Toata aceasta documentare care s-a finalizat cu inserarea melodiilor romanesti in muzica, a dus la crearea unei atmosfere mult mai sinistre decit am fi sperat vreodata.

Metalfan: In cel fel v-a inspirat opera lui HP Lovecraft la compunerea scenariului?
Lars Larsen: Mie si colegilor mei ne plac scrierile lui Lovecraft. Albumul este in totalitate opera noastra, a lui Mads, Kristian si a mea, deci nu e vreo legatura directa cu Lovecraft, dar lumea creata de el a fost o sursa de inspiratie pentru noi. Povestea are loc in New England, apar monstri (in partea a2a) de pe alta lume, cintecele sunt scrise ca niste scrisori, in timp ce Lovecraft foloseste, de obicei, jurnale.

Metalfan: Povestea pare destul de bine pusa la punct, este o zona pe care o cunoasteti foarte bine. Sunteti fani de literatura horror? 
Lars Larsen: Toti citim destul de mult si cred ca, in principal, preferintele noastre se invirt in zona horror, SF si fantasy. Povestea e atit de profunda si credibila, pentru ca am tot lucrat la ea, am completat-o si am refacut-o pina cind am simtit ca, pur si simplu, nu mai putem scoate mai mult, fie din muzica, fie din versuri. Ne-am bagat in fiecare coltisor al povestii si am sters praful peste tot,  sa se vada cit mai frumos, ca sa zic asa.

Metalfan: Cu ce e mai bun acest disc fata de precedentele, in ce privinta ati facut un progres substantial?
Lars Larsen: N-as zice ca am facut un progres substantial. Discul asta este deosebit pentru ca este un dublu album conceptual. Nu e chiar asa de simplu sa tii cont de toate, atunci cind ai de scris atitea piese si sa nu uiti nici de interludii. Albumul este mai putin agresiv dar mai melodic decit Hyperion, si in acelasi timp mai agresiv si mai putin melodic decit 8 Deadly Sins, deci as zice ca e combinatia perfecta intre cele doua. In plus, asa cum am spus si mai devreme, am facut tot posibilul pentru a obtine maximum din muzica si atmosfera, am cautat muzica populara romaneasca, deci adauga si asta o noua dimensiune operei.

Metalfan: Black Circus part One este o combinatie extraordinara de mai multe genuri de metal, care reuseste sa fie si foarte coerenta de la un capat la celalat. Care este idealul vostru in muzica, care este muzica ideala pe care vreti sa o compuneti?
Lars Larsen: O muzica plina de energie, in fiecare piesa si in fiecare instrument, in fiecare moment. Este partea esentiala a muzicii, fie ca e vorba de heavy metal, fie ca e vorba de orice alt gen muzical. Fara energie, nu e nici muzica. Ne impulsionam reciproc in sala de repetitii, ca sa mentinem un nivel de dinamism ridicat. Ne tinem mereu in alerta si nu ne culcam pe o ureche zicind: «fac chestia asta asa de 10 ani. N-am nevoie sa-mi spuna nimeni cum trebuie sa cint.» Daca toti acceptam sa fim permanent corectati si provocati, devenim fiecare in parte muzicieni mai buni si din asta are de cistigat toata trupa. Rezultatul este energie pura.

Metalfan: Muzica voastra nu este foarte usor de abordat de un ascultator oarecare. Care va este publicul tinta, nu credeti ca aceasta complexitate a muzicii va afecta vinzarile discului?
Lars Larsen: Sigur, unii or sa se piarda pe drum. Aceia carora nu le place complexitatea, dar le-ar fi placut albumul daca l-ar mai fi ascultat de doua-trei ori. Dar prefer sa pierd acesti potentiali fani, decit sa aleg varianta cea mai facila. Facem muzica pentru noi, muzica ce ne place NOUA, trupei. Daca se intimpla sa le placa la cit mai multi oameni si sa vrea sa ne cumpere discurile, este chiar foarte bine, dar nu o sa ne schimbam muzica pentru a-i multumi pe altii. E important sa fim sinceri cu noi insine si sa nu ne luam dupa ce e la moda. Daca e sa facem asa, am putea sa ne apucam sa facem tehno sau altceva mai profitabil.

Metalfan: In unele recenzii la Black Circus Part One vi se reproseaza influentele Blind Guardian prea evidente. Voi ce trupe credeti ca v-au influentat muzica?
Lars Larsen: Nu am inteles niciodata de ce suntem comparati cu Blind Guardian, dar este un obicei al jurnalistilor sa faca legatura cu o trupa sau alta, pentru a ajuta cititorul sa inteleaga de unde sa ne ia. Principalele noastre influente sunt thrash metalul american din anii 80 (Metallica, Savatage, Testament, Slayer, Overkill),  la care se adauga power metalul european si american din anii 90 (Helloween, Blind Guardian, Gamma Ray, Nevermore, Iced Earth, Flotsam & Jetsam). Pe care le combinam cu Dream Theater, Iron Maiden, Sepultura si cu alte trupe pe care le-am ascultat de-a lungul timpului. Totusi, daca nu e energie in muzica lor, nu are nici un efect asupra noastra.

Metalfan: Discul impresioneaza si prin calitatea partiturii vocale. Unii au sesizat asemanari cu Blind Guardian si in aceasta privinta, dar eu as spune ca mai degraba, mai multe linii vocale amintesc de Jan Lubitzki, de la Depressive Age
Lars Larsen: Hahaha. Nu esti departe de adevar. Din ce in ce mai multi oameni spun asta si chiar si eu sunt de parere ca felul in care cint ma apropie mai degraba de Jan decit de Hansi. Poate sunt veriga ascunsa intre ei doi, hehe. Jan cinta foarte jos, in timp ce eu sunt bariton, iar Hansi tenor. Diferenta este ca atit eu cit si Jan ne putem cinta partiturile live (bine, sunt zone scurte pe care nu le pot acoperi vocal, cum ar fi, de exemplu sol deasupra lui do de sus in voce de piept, cind nu mai am aer), in timp ce Hansi pur si simplu nu mai poate cinta live. El cinta constant cu o octava sub cum se cinta piesa normala; eu prefer sa nu ma prostesc prea mult prin studio cu cine stie ce tehnici si apoi sa ma chinui in fiecare seara pe scena pentru a cinta ceva ce nu sunt potrivit sa cint. Asa ca, da, probabil ca as suna mai mult ca Hansi, daca nu m-as gindi ca la un moment dat trebuie sa cint piesele si pe scena.

Metalfan: Albumul impresioneaza si la capitolul productie. Cit de mult a contat faptul ca ati lucrat cu Tommy Hansen?
Lars Larsen: Pentru noi inseamna foarte mult ca un ochi din afara sa vegheze asupra productiei. Tommy este un profesionist desavirsit si observa orice detaliu care ar putea fi ameliorat si ne spune imediat. Ne intelegem foarte bine cu el si suntem foarte deschisi, atit noi cu el cit si el cu noi, ne putem spune unul altuia unde consideram ca am gresit si asta contribuie la succesul produsului, pentru ca nu ramin greseli necorectate.

Metalfan: Patru piese de pe disc poarte numele Intuneric, un cuvint romanesc (sper ca nu ati confundat limba romana cu limba romani, personajele din poveste fiind tigani) si am aflat deja ca v-ati documentat in legatura cu muzica populara romaneasca veche. Ce ati aflat despre tara noastra cu aceasta ocazie ?
Lars Larsen: Am vrut sa facem totul ca la carte, dar in loc sa numim interludiile intermezzo, am vrut sa folosim un cuvint romanesc (da, stim ca limba romana si limba romani sunt doua chestii diferite). Asa ca l-am rugat pe Nelu de la Maximum Rock sa ne spuna citeva cuvinte si corespondentul in romana pentru Darkness suna foarte bine si se potriveste perfect cu atmosfera albumului… circul in timpul noptii, asezat pe pajiste intre copaci si coline, in timp ce intunericul si raul se tirasc peste lume si inghit totul!! Despre muzica populara romaneasca am aflat ca majoritatea instrumentelor sunt dezacordate si se pare ca e intentionat !!! (personal habar n-aveam de chestia asta, thanx, Manticora! n. red). Toate viorile alea dezacordate si restul instrumentelor dezacordate si ele au fost o auditie ciudata, dar felul in care progresa melodia indica faptul ca erau dezacordate intentionat. Noi nu putem cinta la instrumentele noastre dezacordate, dar am incercat sa ne apropiem cit mai mult de sunetul acela. Nu am aflat mare lucru despre Romania, ceva ce nu stiam deja, pentru ca a fost o documentare strict axata pe muzica.

Metalfan: Cum ati ajuns sa cintati in deschidere la Oprhaned Land, la Samfest? Cu ce impresii v-ati intors de la acest concert?
Lars Larsen: Am fost invitati sa cintam la Samfest cu doar 3 saptamini inainte, un pic cam din scurt, dar sigur ca am acceptat. Am fost contractati de Nelu de la Maximum Rock. Toata ziua nu a fost decit un imens haos. Am plecat din Copenhaga dupa ce am stat doua ore la coada si aproape am pierdut avionul. Apoi am ajuns la Budapesta si ne-am urcat intr-un microbuz pe o temperatura de 38 de grade. Am crezut ca sunt 3 ore de mers dar pina la urma au fost 7 !! Am intrat pe scena la doar o ora dupa ce am ajuns la Satu Mare, asa ca nu am avut timp sa ne linistim si sa ne pregatim pentru concert. Soundcheck nu a existat, dar, totusi, am avut un sunet excelent. Am fost putin intirziati pentru ca unele dintre trupe nu si-au respectat orarul, dar trupa care a cintat inaintea noastra (Altar, n. red.) au sunat destul de misto… un show plin de energie. Cit despre recitalul nostru, publicul a reactionat pozitiv inca de la inceput, asa ca ne-am simtit bine, in ciuda oboselii. Dupa concert, ne-am imbatat crunt, pentru ca organizatorii ne-au oferit o bautura cu specific romanesc (lasati-ma sa ghicesc: incepe cu pa- si se termina cu -linca? n red) si am mai baut si nenumarate beri. Daca va spun ca am petrecut asa pina la ora 4 dimineata intr-un barulet din oras, o sa intelegeti ca nu ne-a incintat deloc perspectiva de a reface in sens invers drumul cu masina pina la Budapesta, dar una peste alta, a fost o excursie frumoasa.

Manticora live la Samfest 2006

Metalfan: Ati cintat live vreo piesa de pe noul disc ?
Lars Larsen: Am cintat doar The Black Circus, Gypsies’Dance pt 1 si Disciples Of The Entities si merg foarte bine live. Cred ca o sa incercam si altele sa vedem cum merg, dar e destul de greu sa alegi piese pentru playlist din 5 albume.

Metalfan: The Black Circus este, de fapt un album dublu. Ati inregistrat deja ambele parti dar cea de-a doua va aparea abia anul viitor. Daca nu o sa va mai placa, daca o sa credeti ca nu mai reprezinta trupa in acel moment si o sa vreti sa schimbati ceva la el?
Lars Larsen: Hehehe. Ei bine, trebuie sa ne placa piesele, de concept nu se puna problema. Va garantez ca daca v-a placut prima parte, nu o sa fiti dezamagiti de cea de-a doua, asa nu e cazul sa ne gindim ca n-o sa ne mai placa noua. Totusi, mai avem ceva timp sa schimbam, daca vrem, cite ceva pe la chitari si clape (pe care nu le-au inregistrat inca, n red).

Metalfan: Aveti deja citeva albume care au primit critici bune, dar totusi nu sunteti foarte cunoscuti. Ce nu ati facut cum trebuie?
Lars Larsen: Nu am nici cea mai mica idee, dar s-ar putea sa aibe legatura ca nu cunoastem persoane influente din industria muzicala, sau poate ca muzica noastra se adreseaza unui numar limitat de metalisti. Nu eu ar trebui sa raspund la intrebarea asta, ci fanii.

Metalfan: Ce parere ai de scena metal de astazi, fata de cum arata ea atunci cind ati inceput sa cintati?
Lars Larsen: Este in regres. Realitatea e ca sunt mai multe trupe ca niciodata si mai putini fani pentru care sa se intreaca. Se descarca muzica din ce in ce mai mult si vinzarile de discuri scad. Stiu ca este o vorba care spune ca heavy metalul nu o sa moara niciodata, dar e imposibil sa faci previziuni despre viitorul unui gen muzical care exista de doar 34-40 de ani. Cred ca e momentul ca intreaga industrie muzicala sa stringa rindurile pentru a supravietui.

Metalfan: Destul de putine trupe din Danemarca reusesc sa isi faca un ume pe scena europeana, care e situatia la voi acasa, aveti concurenta? Dar fani?
Lars Larsen: Numarul nostru de fani in Danemarca este in crestere permanenta, asa ca de asta nu ne facem griji. Pe de alta parte, insa, nu prea mai sunt oameni care sa asculte metal in Danemarca. Cultura pop MTVista a rarefiat rindurile fanilor metal si asta nu e bine deloc. Totusi, sunt multe trupe in Danemarca, dintre care multe sunt in pragul afirmarii pe scena europeana de metal.

Metalfan: Mai este muzica o arta astazi, sau e o industrie? Mai poti cinta fara sa te gindesti la numarul de discuri vindute?
Lars Larsen: Te gindesti la vinzari atunci cind cinti, nu cind compui muzica. Noi facem muzica pentru noi insine si daca le place cit mai multor oameni ceea ce facem, e bine. Daca nu, oricum vom gasi mijloacele sa facem muzica in continuare. Ne dam seama foarte clar ca nu o sa ne imbogatim niciodata cintind heavy metal, dar atita timp cit treaba merge si avem puterea de a crea si ne si distram facind-o, nu vad de ce nu am continua.

Metalfan: Multumesc pentru interviu, sper sa reveniti in curind in Romania, de data asta, cu ocazia propriului vostru turneu european!
Lars Larsen: Multumim foarte mult. Si noi speram la fel. Ar fi foarte misto sa putem sa cintam o ora si jumatate in fiecare seara pentru o multime de headbangers!

Quick quiz Lars Larsen

Black metal sau nu metal?
Nu metal.

King sau viking?
Sunt viking, deci raspunsul e evident, hehe.

Hans Christian Andersen sau Søren Kierkegaard?
Hans Christian Andersen!!!!

Megadeth sau Metallica?
Metallica.

Polul Nord sau Polul Sud?
Polul Nord.

Warrel Dane sau Claire Danes?
Warrel.

Bani sau faima?
Bani… sa fii faimos nu e amuzant.

Connie Nielsen sau Brigitte Nielsen?
Amindoua sunt urite, dar Connie pare sa nu fie o scorpie, asa ca o prefer.

Glob de cristal sau horoscop?
Glob de cristal pentru ca arata misto.

Complimente,
Lars
Manticora