DODHEIMSGARD - A Umbra Omega

La o distanta de opt ani de la lansarea excelentului disc Supervillain Outcast, grupul norvegian Dodheimsgard revine cu un nou album de studio. Acum mi-am dat seama ca intre Supervillain Outcast si 666 International a fost tot o distanta de opt ani de zile. Zambesc. Ma gandesc, fara nici un fel de legatura, ca este intr-un fel aproape distanta de care a avut nevoie Guns N'Roses sa lanseze un nou disc de studio. Revenind la norvegieni. Dodheimsgard nu doar ca a lansat un nou material, dar are o componenta noua si un contract nou cu o alta casa de discuri relevanta pentru scena underground: Peaceville Records.

Din punct de vedere muzical, discul A Umbra Omega reuseste sa produca aceeasi emotie pe care a produs-o ascultarea materialului Supervillain Outcast. Acelasi soi de avant-garde/black metal ce vine cu ceva nou fara a suna fortat. Este un melanj de black metal, electronica, jazz si The Mothers of Invention. Intr-un scenariu ipotetic, Frank Zappa ar fi mandru de o astfel de abordare. Consider ca de cele mai multe ori cand o trupa incearca sa vina cu ceva nou in acest gen, lucrurile nu merg asa cum ar trebui sa mearga. De ce? Pentru ca in mare parte tot ce se putea inventa cand vine vorba de black metal, a fost inventat (asta daca vorbim de forma pura, traditionala a genului). Desigur, sunt cateva trupe care au reusit sa aduca o contributie notabila si-n noul mileniu, iar aici imi vin in minte Arcturus, Dodheimsgard si chiar Manes, chiar daca cei din urma au cotit-o de la un punct in colo catre cu totul alte sonoritati. In umila mea opinie,
Peaceville Records este locul perfect pentru Dodheimsgard. O casa de discuri nici mare si nici mica, dar care a reusit sa-si dezvolte si mai ales sa-si mentina un statut aparte prin comparatie cu de exemplu Earache Records, nume la fel de mare in anii '90, dar care din pacate in prezent mizeaza mai mult pe re-editari ale unor discuri ce au facut numele celebru.

Daca pe Supervillain Outcast norvegienii de la Dodheimsgard propuneau o abordare intr-un fel traditionala din punct de vedere al impartirii materialului, pe A Umbra Omega au decis sa-si concentreze ideile asupra unui concept si mai aplecat inspre avantgarda. Compozitii mult mai lungi, mai tehnice, dar si care le si ofera muzicienilor posibilitatea de a exploata mai mult anumite teme. A Umbra Omega este un disc provocator nu doar pentru ascultatori, dar si pentru alti artisti. Inchei prin a spune ca este genul de material care consider ca va influenta o noua generatie de trupe, doar ca nu stiu cand va aparea aceasta generatie capabila de a crea o astfel de muzica.

H. Nota: 9