ART OF SIMPLICITY - Caught in this Iless Storm
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 16.01.2007 CASA DE DISCURI: Black Horizon M. 8.5
NOTA METALFAN: 8.8
NOTEAZA ALBUM: 1 voturi
Top 2007: #51 |
Art of Simplicity Componenta: Giorgos Ikosipentakis - voce; Theodore Kalantzakos - chitara; Matthew Dakoutros - vioara; Elias Nousis - clape; Alexandros Papanastasatos - bas; Nick Miras - tobe |
TRACKLIST: 1. Welcome To The Art Of Simplicity2. Vigil3. A Search For Numb4. From A Frightened Soul5. I Less6. The Last Lust7. Looks From The Mirror 8. Nothing9. Asymmetric Act |
Desi aparut pe la inceputul acestui an, Caught in This Iless Storm abia de curand mi-a ajuns la urechi si m-a invitat la o calatorie introspectiva, de cautare a sufletului. Foarte frumos si melodios album, incat am reusit de cele mai multe ori sa trec peste trimiterile evidente la Dream Theater, mai ales in ceea ce priveste vocea, sau la Pain of Salvation. Din fericire, peste acestea au venit multe idei bune si inspiratie cu carul, riff-uri reusite de chitara si refrene usor de retinut, plus elemente din muzica clasica (in partile de vioara si pian) si un pic de jazz. Toate imbracate intr-o productie foarte buna, care sa le puna intru totul in valoare. La acestea se adauga versurile care fac completa calatoria, sau mai bine zis incompleta, in sensul ca te lasa sa-ti pui intrebari. A Search for Numb a fost prima piesa care mi-a atras atentia prin refrenul catchy si, de ce nu, metaforic. Dar apoi m-a lovit cea care mi-a ramas ca preferata, From a Frightened Soul, cu fragmente absolut superbe de vioara (stiu ca vioara in metal nu e ceva nou, dar asta e una din cele mai reusite integrari pe care le-am ascultat), cu versuri tulburatoare si cu riff-uri de chitara metal pur-sange. O alta piesa reusita este The Last Lust, desi foarte lunga, care da impresia ca asculti trei pese in una, elementul de legatura fiind refrenul. La Looks from the Mirror esenta sta in versuri, plus un solo de chitara dement mai pe final. Vioara reapare in Nothing, numai ca aici se suprapune peste chitara electrica si bas, cu un rezultat de efect, la fel ca si in ultima piesa. Per total, un album bun, delicios chiar pentru un ascultator de prog si, probabil, acceptabil pentru altii. (+) compozitii reusite, vioara splendida, versuri gandite si nu doar de decor, productie
Mad Nota: 8.5
|
E cam Dream Theater sau mai degraba Conception. Merita insa asultat.