NIGHTWISH - Dark Passion Play

  Inainte de al saselea album, Nightwish erau deja o trupa care reusise sa scrie istorie, ridicand foarte sus standardele (macar de popularitate) ale gothic rock-ului (pardon, power metal-ului) cu voce de soprana. Dupa scrisoarea deschisa si indepartaea Tarjei, secretul noii vocaliste pazit cu pretul vietii si dezvaluite cu mare valva, marketing cat incape, single-uri peste single-uri,  si ceva concerte secrete, Nightwish lanseaza un Dark Passion Play ce ar trebui sa pastreze aceleasi standarde. In ce masura reuseste?
  Debutand cu epic-bombastic-ul de aproape 14 minute The Poet And The Pendulum si continuand cu probabil cea mai catchy piesa, Bye Bye Beautiful, albumul promite. E Nightwish fara doar si poate, compus si orchestrat cum numai Tuomas stie si cantat cat se poate de nervos si de dinamic. Usor usor insa, albumul aluneca insa catre Eurovision, cele cateva piese in forta care mai raman pe album parand sa nu aiba mare memorabilitate. Sa ne intelegem, nimic de pe acest album nu suna rau, dar uneori am impresia ca ascult mai degraba un Nightwish wannabe. In plus, aproape nici un solo de chitara, eternele strofe pe linie simpla de bas si doar foarte multa orchestratie din clape.
   Bye bye soprana, asta e clar. Probabil ca Toumas nu a dorit o alta Tarja, dar s-a ales cu doar o alta voce. Anette are o voce minunata, dar lipseste acel ceva care individualiza trupa si vocea Tarjei, de unde poate si afirmatia de mai sus, cand am impresia ca ascult o trupa care copiaza perfect Nightwish. Ce-i drept, e un nou incept si nu-i usor, oricat de bun ai fi, mai ales ca publicul va face oricand comparatii cu trecutul. Din Nightwish a mai ramas, pe langa maniera de compozitie a liderului doar vocea de senzatie a lui Marco, si nu-mi pot stapani gandul ca mi-ar fi placut sa ascult un Nightwish numai cu el la voce, mai ales ca piesele care-mi suna bine, intamplator sau nu, sunt cele pe care se produce vocal si Hietala (poate cu exceptie celticului Last Of The Wilds).
 Albumul a luat dublu disc de platina in Finlanda, vanzandu-se in 60.000 de exemplare numai in 2 saptamani si am inteles ca feedback-ul primit la concerte a fost excelent. Probabil ca vom mai auzi asemenea ispravi, ceea ce inseamna ca Nightwish sunt in continuare pe calea succesului, cum probabil era de asteptat. Am senzatia insa ca, pentru 75 de minute de muzica, prea putine piese imi spun ceva.

Cynyc Nota: 8