EXIVIOUS - Exivious

Exivious a luat nastere ca proiect al chitaristului Tymon Kruidenier %u2013 nume care probabil ca va va spune Cynic, avand in vedere colaborarea cu legendara formatie americana, atat cu prilejul inregistrarii albumului Traced in Air, cat si in turneul succesiv, cand basistul Robin Zielhorst a fost de asemenea cooptat in Cynic. In plus, initiatii in ale metalului progresist vor recunoaste imediat numele lui Stef Broks de la Textures. Iar cu o asemenea componenta, v-ati astepta ca Exivious sa sune ca un fel de Cynic meets Textures; de fapt suna foarte mult ca un Canvas Solaris care pe alocuri va va duce cu gandul spre King Crimson. In fine, numele chitaristului Michel Nienhuis probabil ca nu va spune mare lucru, singura sa incercare metalista inainte de colaborarea cu Tymon fiind intr-o formatie death-core. Tragand linia si ascultand nou-lansatul Exivious primul lucru pe care il veti remarca, indiferent de pedigree-ul membrilor componenti, este calitatea executiei: tehnicism, virtuozism, inspiratie.
Dupa cum probabil ca v-ati dat seama citind componenta Exivious, albumul este unul instrumental (desi initial fusese gandit cu versuri) si de improvizatie, incluzand 9 piese nou-noute si nimic reciclat din demo-urile anterioare. Tymon eticheteaza genul practicat de Exivious drept %u201Dfusionmetal%u201D si promite ca acest album este prima realizare care combina in proportie de 50% - 50% metal si fusion jazz. In realitate, compozitiile de pe Exivious sunt pe cale de a parasi spectrul metalului, luandu-si zborul catre un alt univers; de unde si comparatia de mai sus. Intr-adevar o fuziune organica a genurilor, cu compozitii gandite in limbajul jazz-ului (care-si spune cuvantul clar in compozitii precum Ripple of Tear sau The Path) si altoite dintr-o perspectiva metalista, care progreseaza elaborand pasaj cu pasaj, cu o mare varietate de ritmuri trecand fara probleme de la ritmuri sacadate la proiectii atmosferice, de la momente cu tobe care pun in evidenta dexteritatea de magician a lui Stef Brok (vezi finalul Asurim)  si mult bas dezlantuit in prim plan si-n legea lui, la chitari sentimentale (un exemplu elocvent pentru o asemenea strategies dinamica este Waves of Thoughts) si unde nu e loc prea mult pentru repetivitate sau refrene. Si totusi acest jazz bantuit de metal, inspirat si tehnic, este foarte ascultabil si unitar. Aceasta se datoreaza poate si esafodajului stratificat care da posibilitate ascultatorului sa aleaga; de exemplu, All That Surrounds Part I cu jocul de prim-plan intre chitara si bas sau Time and Its Changes care, cu ritmurile-i relativ simple si stabile, permite ascultatorului sa-si indrepte atentia spre chitara lui Tymon, cu liniile-i fluide, luminoase sau luxuriante.
Urechile antrenate exclusiv cu metal si prea atasate structurilor canonice nu vor gasi nimic memorabil pe acest album; amatorii de excentric, experimentare si multa melodicitate se vor bucura, in schimb, de o experienta, daca nu unica, atunci foarte rara in peisajul metal. 

G.A.S. Nota: 9