UNANIMATED - In the Light of Darkness

La inceputul anilor %u201990, alaturi de nume precum Dissection sau Sacramentum, Unanimated puneau bazele unui death metal melodios si sumbru (blackened death metal) care avea sa-si castige hoarde de fani fideli si numerosi epigoni. Unanimated au lipsit scenei extreme timp de 12 ani; in 2007 s-au reunit subit pentru o serie de concerte, readucand la viata piese de pe Into the Forest of the Dreaming Dead si Ancient God of Evil %u2013 doua albume care, desi inovatoare, au trecut mai degraba neobservate la vremea lor; cu toate acestea, reinterpretate in secolul 21 nu par deloc anacronice. Into the Light of Darkness intregeste aceasta trilogie intrerupta in 1995 si sta dovada faptului ca Unanimated revin in forta, la fel de inspirati ca si in trecut.

Into the Light of Darkness se adreseaza intr-o mai mica masura ascultatorului rational, care cauta in muzica placerea pur intelectuala a tehnicismului abstract, chiar daca momentele de virtuozism nu lipsesc deloc %u2013 urmariti, de exemplu, inventivitatea lui Stj?rnvind pe tobe sau riffurile si leadurile sinuoase pe care le revarsa din belsug chitara lui Bohlin. In the Light of Darkness este in primul rand un album pentru ascultatorul caruia ii place sa se lase transportat de forta bruta a muzicii, caruia ii place sa se piarda intr-un iures emotional lasandu-se purtat de magia obsedanta a melodiilor.

Piesele se structureaza, in general, dupa capriciile chitarei; ceea ce nu inseamna ca sectia ritmica sau interpretarea vocala sunt mai putin interesante. Structura albumului este gandita dinamic: intre un intro si un outro instrumental, piesele care mizeaza pe forta bruta a riffurilor energizante, cu schimbari de tempo, instaurand o atmosfera agresiva si ofensiva (de exemplu, Retribution in Blood sau Diabolic Voices) alterneaza cu piese ce mizeaza pe melodii si structuri repetitive ce creeaza un efect de incantatie ce bantuie obsedant ascultatorul invitandu-l sa participe la transa ritualica (de exemplu, The Endless Beyond, In the Light of Darkness sau Serpent%u2019s Curse). Astfel, albumul se urneste cu piesa instrumentala Ascend with the Scent of Death intr-o cheie melancolica si dezolanta ce aminteste de Dissection, notele se distorsioneaza subtil, se pierd in scurta introducere melodica de pe Retribution in Blood, pentru ca apoi haosul sa se dezlantuie in riffuri si blast beaturi inversunate. Dar nu pentru mult timp: The Endless Beyond revine la viteza medie si introduce, direct si fara alte prezentari, prima tema obsedanta a albumului, o lectie de melodie malefica. Aceeasi dinamica poate fi observata si in continuare, in succesiunea Diabolic Voices %u2013 cea mai rapida si mai furioasa piesa a albumului %u2013 si piesa-titlu In the Light of Darkness cu refrenul ei posedant, purtat de o melodie extrem de eficienta.

Este de ajuns sa precizez ca cele 10 piese de pe In the Light of Darkness m-au facut sa retraiesc, ascultandu-le, magia malefica si acea atmosfera specifica, glaciala si arzatoare totodata, pe care Jon N?dtveidt reusea sa o emane cu Dissection. 

G.A.S. Nota: 9