TERASBETONI - Myrskyntuoja

Trebuie sa recunosc ca ascultarea celui de-al treilea LP al finlandezilor de la Teräsbetoni a fost una placuta dar in acelasi timp si amuzanta. Pentru ca, daca muzica suna bine, corect interpretata si orchestrata, cu linii melodice placute, pe de alta parte am o senzatie serioasa de deja-vu, de heavy-metal razboinic optzecist cu productie 2008. Ce-i drept, de album s-a ocupat Hiili Hiilesmaa, producator care a mai lucrat cu Apocalyptica, Moonspell, HIM sau Lordi, motiv pentru care sunetul e de nota 10, oferind dinamica necesara stilului.

Din pacate nu prea mai pot lua in serios pretinsii razboinici imbracati in piele si lanturi iar atmosfera albumului e cam aceeasi de la Kings Of Metal, de acum 20 de ani. Nici din punct de vedere instrumental, albumul nu e neaparat mult diferit de realizarile de referinta ale genului, dar unele pasaje suna ceva mai modern, folosind elemente tehnice specifice momentului actual. In plus, liniile de chitara, in special cele de solo, sunt extrem de muzicale, chiar daca pot fi etichetate ca fiind relativ comerciale.

Relevanta este tenta traditionala a pieselor, amplificata de folosirea limbii finlandeze, lucru care individualizeaza albumul cat de cat. Pitoreasca si cu altfel de frazare, cu multe vocale pe final de vers, limba de pe Myrskyntuoja da albumului o muzicalitate aparte. Trebuie sa recunosc ca imi place si vocea lui Jarkko Ahola, un pic ragusita pe alocuri dar si capabila sa atinga note inalte, precum si folosirea intensiva a corurilor si a dublajelor pe refrene, majoritatea foarte reusite. Piese de rezistenta in acest sens: Missä Miehet Ratsastaa (a se vedea Eurovision 2008) sau Paha Sanoo. 

Pe ansamblu, un album pe care, surprinzator, eu unul il voi mai asculta cu placere in continuare, desi nu-s mare amator al genului, pentru ca, in ciuda tuturor minusurilor care i se pot gasi, suna destul de aproape de semnificatia numelui trupei: beton armat.

(+): voce, coruri, limba finlandeza,
(-): compozitia fara prea mare originalitate

Cynyc Nota: 8