RHAPSODY OF FIRE - Triumph or Agony

De aproape o decada, Rhapsody, sau mai bine zis Rhapsody of Fire (trupa a fost nevoita sa-si schimbe numele anul acesta din motive legale, dar asta e alta poveste) isi incanta fanii cu povesti epice si aranjamente simfonice despre cavaleri, dragoni, vrajitori, elfi, etc. Triumph or Agony nu face nici o exceptie, albumul fiind continuarea de la Symphony of Enchanted Lands II – The Dark Secret.

Nu pot sa nu remarc progresul absolut fantastic (din punctul meu de vedere bineinteles) al trupei, de la sound-ul de pe Legendary Tales sau Symphony of Enchanted Lands pana la cel de pe acest ultim album. Este un metal epic, orientat mai mult ca niciodata spre atmosfera unei coloane sonore de film. De fiecare data cand ascult The Mystic Prophecy of the Demonknight (o piesa de vreo 16 minutzele) ma simt ca si cum m-as uita la un film. Pe piesa apare din nou vocea lui Christopher Lee (care a mai colaborat cu trupa si pe The Magic of the Wizards Dream – absolut fantastica piesa ca si realizare). De fapt daca stau sa ma gandesc mai bine, poate chiar asta si este, iar denumirea de “film score metal” primita la un moment dat de catre Rhapsody, chiar este cat se poate de potrivita.

Desi piese ca Heart of the Darklands sau Triumph or Agony sunt piese cat se poate de “clasice” in maniera Rhapsody, cu inconfundabilul stil de a canta al lui Luca Turilli, albumul in sine nu prea pune accent pe riff-uri ci mai degraba pe vocea foarte variata a lui Fabio Lione, care trece de la dragoste, plans sau furie foarte usor reusind sa transmita si emotia respectiva catre ascultator, si pe aranajmentele simfonice si corale din ce in ce mai maiestuoase. Nici nu avea cum sa fie altfel, am inteles ca Rhapsody a colaborat cu o orchestra de 60 de instrumente si cu un cor din 50 de persoane (chiar as vrea sa vad un concert dedicat al trupei, cu orchestra si corul in spate, si bineinteles si cu prezenta lui Christopher Lee, cred ca ar fi ceva a naibii de interesant).

Oricat as vrea, nu as putea sa fac un review ca sa acopar tot ce se petrece pe acest album, ca si conceptie si aranjament, e pur si simplu prea complex (stiu ca pentru cei ce nu gusta Rhapsody, ce am spus acum este o aberatie … de gustibus). Cred ca nu vom mai astepta prea mult pana cand Rhapsody va face o coloana sonora la un film gen Lord of the Rings, sau ceva similar, cred ca ar avea exact impactul necesar care sa contribuie la atmosfera ce trebuie indusa de o astfel de productie.

Dupa parerea mea, este cel mai bun album Rhapsody produs pana acum. Desi multi vor spune ca e la fel ca celelalte, daca stati sa aprofundati putin ce se petrece acolo, veti ajunge probabil la aceeasi concluzie ca si mine. Vechiul si noul Rhapsody se imbina perfect in acest produs discografic. Daca nu v-a placut niciodata genul asta de metal epic, n-are rost sa-l ascultati, in schimb daca ati gustat genul, Triumph or Agony este neaparat un album care merita ascultat, disecat si savurat.

Andy Vasilescu Nota: 8.5