CIRRHA NIVA - For Moments Never Done
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 03.09.2009 CASA DE DISCURI: Parnassus Records 8.5
NOTA METALFAN: 8.2
NOTEAZA ALBUM: 3 voturi
|
Cirrha Niva Componenta: LeGrand - voce; Rob Willemse - chitara; Carlo Heefer - chitara; Daniël Huijben - bas; Tommy White - tobe; Invitati: obin de Groot (Chiraw) – Grunts |
TRACKLIST: 1. The Fooling2. Dreamon3. Framed4. Running From The Source5. Golan Heights6. Spring Before Winter7. Self-Chosen |
Cirrha Niva e o trupa noua, dar si veche in acelasi timp. Din 1997 si pina in 2001 au scos 2 albume dintre care unul - Liaison de la Morte - e o opera rock cu invitati din Pain of Slavation, de care, cica s-a discutat mult prin Olanda si cu care au tot fost plecati prin turnee vreo 2 ani. Pai si-atunci, cum pot sa mai zic ca e o trupa noua? Pai uite ca din trupa de pe Liaison de la Morte a mai ramas doar tobarul si un chitarist si schimbarea drastica de componenta a tras dupa ea si o schimbare de stil, daca e sa credem prezentarea de presa, pentru ca habar n-am ce cintau ei inainte. Ei, si acum vine momentul cind ar trebui sa va simtiti mindri, pentru ca Cirrha Niva s-au gindit ca aceasta noua varianta a muzicii lor ar putea sa va intereseze si pe voi si uite asa au venit sa ne propuna sa discutam despre discul pe care l-au scos anul asta, For Moments Never Done. Propunere care mi s-a parut interesanta si veti vedea de ce. Am facut cunostinta cu Cirrha Niva prin piesa Dreamon, pe care o puteti asculta si voi pe Myspace, si asta a fost bine, pentru ca si dupa ce am tocit bine discul timp de vreo 5 zile, tot pe ea o consider cea mai reusita. E reprezentativa pentru ce se intimpla pe disc, dar are o sclipire si un potential de memorabilitate care lipseste celorlalte. Ar fi bine sa va spun si ce se intimpla pe disc, nu? As putea sa zic simplu: progressive metal si sa ma spal pe miini de aceasta problema, dar mi se pare ca efortul baietilor merita o nuantare. Din lista de influente insirata de ei in comunicat, trei mi se par mai importante: in primul rind Rush, ca model, uneori evident, pentru vocalul Legrand, mai ales, ca model de rock progresiv, si vreau sa zic prin asta ca metoda prin care Cirrha Niva incearca sa fie altfel nu tine de tehnica si virtuozitate, ci de alcatuirea pieselor si de ambianta pe care o creaza; Nevermore, ca inspiratie pentru partile mai agresive, pentru riffurile thrashy, coerent integrate intre partile lente; si Arcturus, nu stiu daca e constient sau nu, dar in unele momente atmosfera stranie si vocalizele isterice ale lui Legrand stirnesc ecouri de Masquerade Infernale. Nu va uitati ca sunt doar 7 piese, fiecare are cam 7 minute, care evita, in general, monotonia prin solouri melodioase, schimbari de ritm arareori fortate si linii melodice variate. Legrand trece de la voce ragusita la falsetto si scandari de rap metal fara dificultati, nu uitati ca e debutant in trupa, dar reuseste o prestatie convingatoare, asta daca nu cumva aveti probleme cu timbrul vocii sale. E ajutat de doi colegi de pe scena olandeza, dintre care as dori sa o salut pe Manda Ophuis, o parte importanta din succesul piesei Dreamon. Ca tot veni vorba de invitati, n-as vrea sa uit sa precizez ca mi-a placut in mod special interventia lui Bouke Visser care baga saxofon pe Spring before Winter, si o cam salveaza de la inec, pentru ca nu stiu zau cum altfel ar mai fi putut iesi la mal din soloul interminabil de chitara cu care incepe. Deci asta ar fi unul dintre momentele de virf, altul vi l-am spus deja, e piesa Dreamon si mai am inca unul, este Self-chosen, care nu e la fel de catchy ca Dreamon, dar o gasesc mai complexa si mai bine realizata ca orchestratie. Asadar, ma bucur sa descopar o trupa care incearca sa faca altceva, dar e o bucurie moderata: desi albumul reuseste sa mentina o atmosfera si sa induca o oarecare stare, prea putine compozitii mi-au lasat ceva in amintire.
Klawz Nota: 8.5
|
Comenteaza la: For Moments Never Done