E-AN-NA - Nesfârșite

Sincer să fiu, nu prea m-am grăbit să mă familiarizez cu E-An-Na. Unul dintre motive ar fi că nu sunt un mare fan folk metal. Celălalt, cam neserios, așa, e că numele formației mi s-a părut cumva dubios. „Ensiferum”, ăsta da, are greutate, sună aprig, sună metal, dar „e-an-na”? Mă rog, greșeala mea, m-am prins de atunci că numele are o semnificație perfect onorabilă. Oricum, fapt e că nu am ascultat Jiana când a apărut, în 2016 parcă. De E-An-Na am tot auzit însă în ultimii doi ani. De la unul și de la altul. Semn bun, mai ales în ziua de azi, când, cum să spun, am revenit nu la perioada de dinaintea internetului, ci la cea de dinaintea MTV-ului. Că se scrie despre cineva nu mai reprezintă mare lucru. De când cu blogurile și rețelele de socializare se scrie despre toată lumea. A redevenit important să se vorbească despre o trupă.

Apropo net. M-am gândit să consult sursa noastră constantă de informație și amuzament, Metal Archives. A meritat. E-An-Na e pe lista neagră a site-ului. Băieții de acolo (s-ar putea să fie și fete printre ei, deși m-aș mira) sunt, după cum se știe, cât se poate de puriști când vine vorba de metal. Sunt capabili să detecteze metalcore / deathcore-ul de la kilometri distanță. Și metalcore / deathcore-ul e anatema pe Metal Archives. E-An-Na is just breakdowns and breakdowns and breakdowns – a rostit careva dintre metal-arhiviști sentința. Are omu’ dreptate. Într-o oarecare măsură. Adică e clar că nu dinspre black sau power abordează E-An-Na folk metalul.

Nu procentul de metalcore sau deathcore din muzica E-An-Na contează însă, ci faptul că formația românească a reușit să descopere o nouă utilizare pentru folk metal. La fel ca Dirty Shirt. Ceea ce e bine nu doar pentru noi ci și pentru folk metal, care e un gen destul de conservator și lipsit de imaginație. Diferența dintre cele două trupe (una dintre diferențe) e că în timp ce Dirty Shirt dă oarece semne de rutinizare stilistică, E-An-Na e în plină autodescoperire. Ceea ce e normal, considerând că Nesfârșite e un LP de debut. Elanul acesta al începutului se simte pe fiecare minut al albumului. Nesfârșite concentrează cantități imense de energie, care explodează încă de la prima piesă, intitulată, în mod foarte potrivit, Viu. Și nu poți decât să te bucuri că formația a avut bunul simț să nu îngreuneze discul cu un intro.

În pofida nivelului înalt de complexitate al compozițiilor, există pe Nesfârșite cântece care ar putea accede la statutul de hituri. Viu nu degeaba deschide LP-ul, căci e o piesă cu efect imediat. La fel sunt și Apele înghețate și Izbândă și a râvni. De cealaltă parte, În frânt, înregistrată cu Michalina Malisz (din Eluvietie) și Archy Jay (ea nu e din Eluvietie) exemplifică bogăția folkului din folk metalul cântat de E-An-Na, care nici pe partea strict metalică nu se reduce evident la breakdownuri (și breakdownuri și breakdownuri.) În ce privește invitații, pe Fiecare gest al nostru poate fi auzit Robert Cotoros (Hteththemeth), iar pe Zadar și Mashiara Daniel Neagoe (Pantheist, Clouds, Aeonian Sorrow, ex-Eye of Solitude, ex-My Shadow). Ultima piesă încheie, de altfel, albumul.

Nesfârșite e un proiect ambițios. Poate că e un LP conceptual. Dacă aș fi citit filozofările muzicienilor de pe site-ul E-An-Na, aș ști. Nesfârșite e unul dintre albumele anului.
 

Gabriel Szünder Nota: 10