CRUSADER - Tigers of the Night

Am aflat de existența EP-ului Tigers of the Night de pe un site concurent (mda, cam sună a wishful thinking), unde Crusader era descrisă ca o trupă glam metal. Chestia asta m-a entuziasmat instantaneu, căci, vorba ceea, pe linia glam nu e mare înghesuială în România. Pe Facebook, Crusader se prezintă, într-o manieră ceva mai precaută, ca o formație „heavy metal cu influențe glam metal”. La secțiunea rol-modele găsim totuși Santa Cruz și Reckless Love. Fain, 8 puncte pentru originalitate. Pentru curajul de a merge împotriva curentului, adică. În plus, în Crusader activează nu una, ci două domnișoare, Maria Luiza Șerban (voce) și Codruța Andreea (bas). Alte 2 puncte.

Nu știu cine a luat vreodată în serios glam metalul, dar aș emite ipoteza că nu multă lume și succesul Steel Panther pare să o confirme. Cei interesați de profunzimi abisale ascultă probabil Tool și nu Dokken. Cei ce știu să se bucure de Crazy Lixx, pe de altă parte, au probabil o anumită toleranță față de lipsa de gust. Chiar și așa, coperta EP-ului Tigers of the Night e absolut atroce. N-am mai văzut ceva atât de oribil de la Metal Magic încoace. N-ar fi asta neapărat o problemă. Am putea să trecem lipsa de sofisticare  (Tigers of the Night, Doamne!) pe contul vibe-ului optzecist. Problema – cam filosofică, ce-i drept – e că Tigers of the Night n-ar trebui marketat ca un EP. În vremurile bune de demult așa ceva se numea „demo”. (În paranteză fie zis, în aceleași vremuri bune de demult, trupele își mai trimiteau demo-urile pe la reviste. Mai nou le pescuim noi pe YouTube.)

Dacă facem abstracție de repetiția inutilă, „heavy metal cu influențe glam metal” e o formulă foarte bine găsită pentru a descrie stilul Crusader. Chiar dacă pe la noi muzica asta nu prea are trecere, cu ceva noroc trupa s-ar putea să beneficieze de pe urma noului val al metalului neo-melodios, sau cum dracu’ s-o fi numind trendul reprezentat de formații ca Beast In Black sau Metalite, care încearcă să reînvie spiritul hair metalului, fără a renunța în același timp la soundul power metal atât de popular zilele acestea. Crusader sună ceva mai tradiționalist (compliment!), dar nu old school în sensul în care Crashdiet e old school.

Ideea de la care a pornit Crusader e deci bună, punerea ei în practică lasă însă de dorit. Dacă stilul Beast In Black e un fel de și-și, cel Crusader e mai degrabă nici-nici. Pe Tigers of the Night, confuzia stilistică apare la nivelul fiecărei compoziții. Din păcate nu e foarte greu să găsești explicația. Ea se numește Maria Luiza Șerban. Simplu spus, Maria Luiza cântă ca și cum ar fi greșit trupa. Mult prea „artistic”, cum ar veni. Cu prea multă sensibilitate. Nu poți să faci așa ceva pe un material căruia îi zice Tigers of the Night. Care are pe copertă doi tigri gemeni pe un fundal mov. Aici Sister Sin sau Crucified Barbara ar trebui să fie modelul, nu Visions Of Atlantis. Sau, mă rog, Magica.

Cele cinci piese de pe Tigers of the Night (Into the Night nu e decât un intro) sugerează în același timp că formația simte destul de bine metalul „heavy cu influențe glam”. În două cazuri, Scream Out Loud și Tigers of the Night, partea vocală și partea instrumentală reușesc totuși să se suprapună și rezultatul este satisfăcător. Speranță există, deci. Mai ales că, judecând după fotografii, membrii Crusader sunt foarte-foarte tineri. Cum Tigers of the Night nu este până la urmă decât un demo, nu avem motive să nu ne bucurăm de el.

Gabriel Szünder Nota: 8