DARK AGE - Minus Exitus
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 22.02.2008 CASA DE DISCURI: Remedy Records 8.0
NOTA METALFAN: 8.8
NOTEAZA ALBUM: 1 voturi
Top 2008: #37 |
Dark Age Componenta: Eike Freese - voce, chitara Jörn Schubert - chitara Alex Henke - bass André Schumann - baterie Martin Reichert - clape |
TRACKLIST: 01. Minus Exitus02. Black September03. Outside The Inside04. The Dying Art of Recreation05. Exit Wounds06. Seven07. No Way Home08. Cold09. Instrumental10. Life For Blood11. The Echoes Discipline |
La fel ca in multe alte domenii globalizarea are un cuvant greu de spus si in scena de metal. Altfel cum s-ar putea explica existenta unei trupe care canta death metal de inspiratie suedeza cu puternice influente de metalcore american, dar care provine tocmai din Hamburg, Germania? Dark Age se afla in 2008 la al cincilea album din cariera, iar faptul ca nu ati auzit de ei nu trebuie sa va mire pentru ca nu au reusit pana acum sa impresioneze prea tare prin creatiile precedente. Lucrurile par sa se schimbe odata cu noul lor disc, Minus Exitus, care a obtinut distinctia de albumul lunii in editia germana a revistei Metal Hammer. Cred insa ca este un calificativ putin cam exagerat, iar nemtii de la Metal Hammer au fost cam subiectivi in evaluarea albumului si au notat mai degraba nationalitatea trupei, decat calitatea discului. Daca asteptati de la Minus Exitus ceva revolutionar, original sau inedit inchideti aceasta pagina si treceti la urmatoare cronica. Albumul este pur si simplu o colectie de piese alcatuite din riff-uri in maniera Gothenburg sound la care se adauga refrene cantate cu voce clean si sustinute de o instrumentatie cu serioase tendinte metalcore. In ciuda dinamicii predictibile a fiecarei compozitii, nu pot sa neg faptul ca nemtii au talentul de a imagina refrene si pasaje melodice contagioase, care ti se intiparesc in minte si te indeamna sa mai dai o data play (Black September, Outside The Inside, Seven sau The Echoes Discipline). Pentru variatie exista si o piesa instrumentala, alerta, care pune in evidenta tehnicitatea chitaristilor, dar si o piesa lenta, radio friendly, un fel de balada care ar fi putut sa lipseasca (No Way Home). Eike Freese se achita bine de indatoririle vocale si face o treaba decenta atat pe partea de growl, cat si de voce melodica, in schimb bateria si bass-ul sunt sterse si nu ies deloc in evidenta. La fel si clapele, care joaca mai degraba un rol decorativ. Per ansamblu un album recomandat in special fanilor Soilwork, In Flames sau Dark Tranquillity.
Dragos P. Nota: 8
|
Comenteaza la: Minus Exitus