ROB ZOMBIE - Educated Horses

Rob Zombie a disparut din peisajul muzical dupa ce a lansat in 2001 albumul The Sinister Urge si a terminat si turneul lui de promovare. De atunci a ales sa se concentreze pe filme: a jucat, a regizat, a pus la indoiala revenirea sa in muzica, dar uite ca pana la urma n-a putut sa se tina departe de ea. Dupa 5 ani de zile, avem de-a face cu un Rob Zombie schimbat. Prima diferenta este la nivel vizual. Uitati-va doar pret de cateva secunde la coperta. S-a dus parul incalcit, s-au dus coditele rasta, s-a dus machiajul de filme horror de categoria B, s-au dus culorile vii.

Sobrietatea inspirata de coperta se regaseste pe album inca din primele secunde ale auditiei – intro-ul Sawdust In The Blood suna grav si aspru, principalele "vinovate" pentru atmosfera apasatoare, ca de inmormantare, fiind chitara acustica si bataile repetitive de tobe. La piesa urmatoare insa avem o schimbare completa de ritm si nebunia incepe cu American Witch. Ritmul devine catchy si chiar extrem de vioi pe alocuri, chiar daca in general albumul este dominat de registrele medii, cu mult groove. Urmeaza Foxy, Foxy, care e si ea destul de catchy pe moment, dar ii lipseste o anumita substanta. O fredonezi atunci, cat e in play, te binedispune, si apoi o uiti.

Partea cu uitatul se aplica, din pacate, la aproape jumatate din piesele de pe Educated Horses. Ceea ce nu-l face un album prost sau mediu, pentru ca cealalta jumatate..... rupe. Si cum nu stiu daca exista vreun album in care fiecare piesa in parte sa fie exceptionala, eu ma declar multumita de Rob Zombie-ul anului 2006, si in special de ceea ce se aude pe Ride. Alte piese la fel de bune, in care Rob se pare ca si-a pus la bataie toata inspiratia, sunt American Witch, 17 Years Locust, The Scorpion Sleeps si Death Of It All.

Insa nu va sfatuiesc sa le ascultati numai pe ele, ci sa luati albumul ca un ansamblu. Dupa cum a declarat Rob intr-un interviu recent, 100 Ways nu este, de exemplu, o piesa de ascultat individual, insa in contextul albumului are un anumit rol si poate fi perceputa altfel. Dar haideti ca nu ma mai intind. Luati albumul daca nu ati facut-o pana acum si veti ramane, sper, placut impresionati. Da, nu mai apare nici o piesa ca Dragula (ca sa dau doar un exemplu), dar Educated Horses ofera cu siguranta o experienta placuta.

Nebelhexa Nota: 8.5