TYPE O NEGATIVE - Life Is Killing Me
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 17.06.2003 CASA DE DISCURI: Roadrunner 9.0
NOTA METALFAN: 8.7
NOTEAZA ALBUM: 28 voturi
Top 2003: #13 |
Type O Negative Componenta: Peter Steele - voce, bas Kenny Hickey - chitara, voce Josh Silver - clape, voce Johnny Kelly - tobe, voce |
TRACKLIST: 01. Thir13teen02. I Don't Wanna Be Me03. Less than Zero04. Todd's Ship Gods (above All Things)05. I Like Goils06. ...A Dish Best Served Coldly07. How Could She?08. Life Is Killing Me09. Nettie10. (We Were) Electrocute11. IYDKMIGTHTKY (Gimme That)12. Angry Inch13. Anesthesia14. Drunk in Paris15. The Dream Is Dead |
“Arrows fester in my heart, Each memory another dart/ Love and death both colored red, Showing my past, the dream is dead”
Ei bine, in ciuda acestor circumstante, Life Is Killing Me nu e un album foarte dark, ba din contra, se doreste o intoarcere la radacinile trupei (a se citi Bloody Kisses/October Rust), precum si o incercare de a recastiga fanii pierduti cu ocazia efortului anterior.
Piese precum I Don’t Wanna Be Me, I Like Goils sau Angry Inch au un iz punk si par desprinse de pe Bloody Kisses, cu tot umorul situational creat de textele lui Peter Steele, care vorbeste ba despre un nene supraponderal care nu se mai suporta, ba despre preferinta sa pentru femei, ba despre pataniile unui individ ghinionist, care s-a trezit cu un penis de 3 cm. in urma unei operatii de schimbare de sex.
Albumul musteste de o dulce melancolie, iar textele ne vorbesc despre medici psihiatri care vor sa isi inchida pe termen nelimitat pacientii la ospiciu (Life Is Killing Me), despre rudele disparute (Todd’s Ship Gods), despre femei crude si lipsite de inima (How Could She), despre femei sfinte (Nettie). Muzical, albumul este unul foarte variat si se afla la intersectia muzicii Type O Negative, The Beatles, Dead Can Dance si Black Sabbath, continand tot ce a fost mai bun in discografia trupei pana la acel moment. Nu lipsesc clapele grandioase, Hammond-ul care da acestui disc Type O Negative un iz vintage si nostalgic, riffanele doomy, tobele sacadate, ritmurile alerte si voiosia punk/alternative.
Este albumul care a constituit sfarsitul mariajului dintre trupa si Roadrunner Records si, in ciuda unei reguli nescrise care spune ca albumele de la incheierea contractului trebuie sa sune prost, nu este si cazul celui de fata. In incheiere, o parere personala Peter Steele: “Nobody will break your fall, All for none, yeah, none for all/ Nothing so cruel as the truth, Join the festival of fools.” Traiti-va viata!
Sake Nota: 9
|
Comenteaza la: Life Is Killing Me