MARILYN MANSON - The High End of Low

Hulit de unii, iubit de altii, lui Marilyn Manson pare a nu ii pasa de nimic, cu atat mai mult de directia muzicala pe care o urmeaza trupa sa. De ce spun asta? Albumul de fata, The High End Of Low, era asteptat de cei mai multi ca fiind materialul ce va marca revenirea la radacini a trupei, mai ales dupa reintoarcerea lui Twiggy Ramirez. Din pacate, rezultatul nu este cel pe care l-au asteptat fanii vechi ai formatiei, si mai degraba materialul urmeaza o directie ce va surprinde pe toata lumea. Placut, sau nu, asta ramane la latitudinea fiecaruia. Pe mine, cel putin, nu m-a surprins intr-un mod chiar atat de placut.

Daca ar fi sa luam in considerare orientarea stilistica pe care o urmeaza Marilyn Manson & co. pe acest material, putem observa ca discul de fata face, in mare parte, trimiteri la muzica lui David Bowie, Rolling Stones sau, chiar, in unele momente, catre ceea ce propunea, cu foarte multi ani in urma, Johnny Cash. Deci, paleta muzicala este destul de larga din punct de vedere stilistic, insa, cu exceptia catorva titluri precum Devour, Leave a Scar, Blank and White, oarecum si Arma-Goddamn-Motherfuckin-Geddon, discul este extrem de diluat si nu pare a iesi cu absolut nimic in evidenta.

Din punct de vedere liric, putem spune ca Marilyn Manson a devenit ceva mai sentimental (da, ati citit bine, mai sentimental). Poate ca si relatia din trecut a artistului cu modelul Dita Von Teese si divortul de aceasta, sau poate ca mai recenta relatie avuta cu mai tanara Evan Rachel Wood si-au spus intr-un fel sau altul cuvantul, insa pentru fanii primelor materiale semnate de Manson, aceasta directie muzicala urmata de catre cantaret poate fi groteasca si de nerecunoscut. Ca sa intelegeti mai usor la ce ma refer, am sa amintesc de un moment dintr-un documentar cu solistul trupei Twisted Sister, Dee Sneider, care se intreba ce este metal la piesa celor de la Mr. Big - To Be with You. Daca ati inteles aluzia, lucrurile sunt destul de clare. Daca nu ati inteles-o, Marilyn Manson a "ratat" intoarcerea la sound-ul care l-a consacrat, care asociat cu imaginea socanta l-a facut sa fie pret de atat timp un izvor nesecat al ziarelor de scandal de dupa ocean si nu numai.

Anii in care apareau Portrait of an American Family sau Antichrist Superstar sunt de mult apusi, iar Manson probabil ca nu va mai urma prea curand aceea cale, pentru ca ar fi mult mai dificil, in conditiile date. Madonna Wayne Gacy "Pogo" a parasit formatia dupa un scandal de proportii cu Marilyn Manson si nu mai are cale de intoarcere in trupa, iar Daisy Berkowitz, cel ce a pus puternic umarul la primele materiale semnate Marilyn Manson, de altfel cea mai importanta figura ce a facut parte din trupa dupa Manson, i-a luat apararea lui "Pogo" in procesul cu Brian Warner. In conditiile date, Marilyn Manson risca sa devina un fel de Axl Rose, nevrotic si dificil ca persoana. Ii va afecta acest lucru cariera pe viitor mai mult decat pana acum? Ramane de vazut.

( ) piesele Devour, Leave a Scar, Blank and White si Arma-Goddamn-Motherfuckin-Geddon
(-) albumul per total este lipsit de substanta

H. Nota: 6.5