O duminica metalica - L.O.S.T. & Rising Shadow

Desi mi s-a parut oarecum ciudat sa merg duminica in Utopia, nimic nu putea pica mai bine intr-o asemenea seara decat un concert de metal. Ca sa dea peste nas prejudecatilor mele cum ca duminica nu iese lumea din casa, inca inainte de ora 21.00 clubul era foarte bine populat. Cu siguranta, a contribuit si faptul ca L.O.S.T. si Rising Shadow nu canta chiar o data pe luna, deci cand auzi ca au concert, nu mai gasesti scuze, ci te duci sa-i vezi, in orice zi ar fi.

Rising Shadow

In ce priveste prestatia celor de la Rising Shadow, numai de bine. Canta profesionist, fac atmosfera si au energie sa dea si altora. S-a observat pe alocuri o oarecare lipsa de omogenitate, dar probabil tine de timpul pe care il acorda repetitiilor sau de faptul ca nu au o componenta tocmai stabila. Cum pe afis, sub numele Rising Shadow scria “just metal”, membrii formatiei si-au permis sa cante piese de facturi diferite, din perioade diferite ale existentei lor: unele cu accente de blues, altele mai spre death, altele mai rock’n’roll.

In orice caz, mixtura asta a prins foarte bine la public si toata lumea a cantat, a dat din cap si s-a simtit bine. Mort sa fi fost si tot te ridicai cand auzeai “Moscow’s Burning” sau “Rock”! Paul “Slayer” a tinut sa multumeasca prietenilor care au venit sa-i asculte si, in acelasi timp i-a taxat fin pe cei care au de comentat negativ la adresa lor. Stati linistiti, fratilor, stiti vorba aia: cainii latra, caravana trece! Baietii au avut ceva probleme cu sunetul pe tot parcursul cantarii, dar asta nu i-a impiedicat sa faca un spectacol excelent si sa fie chemati la bisuri.

L.O.S.T.

L.O.S.T., desi se lauda ca “au si ei o varsta” si obosesc repede, nu lasa impresia asta pe scena. Au cantat precis, ca pe album, cu intro, cu outro, cu bisuri, tot tacamul. Si ei au avut probleme cu sunetul, evident, si dupa ce s-au chinuit minute bune sa faca ceva in privinta asta, dar fara prea mare succes, Vlad ne-a spus ca o sa cante unplugged, ca altfel nu se poate! N-a fost nevoie, totusi, de asemenea acrobatii. :)) “Becoming a Lie” si “Ziua ce vine” sunt deja piese de referinta si au fost intampinate cu scuturarile din plete cuvenite. “Remains of Pain” este piesa care da titlul albumului nou si suna asa cum trebuie sa sune o piesa-etalon. Playlistul a mai cuprins, printre altele, “O viata”, “Victims”, “Away” si “Closure”.

Asa cum ii stim cu totii, L.O.S.T. au cantat si acum din tot sufletul, s-au tinut de glume si ne-au poftit sa cumparam noile tricouri (care arata foarte bine, de altfel). Oricum, cand ii asculti live pe oamenii astia, e foarte greu sa nu simti forta pe care o emana prin muzica lor si e imposibil sa nu intri in atmosfera pe care o creeaza. La final, dupa bisurile de rigoare si dupa o noua cadere a sunetului, baietii au incheiat seara ca niste adevarate vedete, cu Vlad purtat pe brate de public. Felicitari si keep on rockin’, everyone!

Foto: Diana (Mad)